42 de organizații și grupuri civice cer Parlamentului să adopte propunerea și să nu introducă, pe parcursul dezbaterilor, obligația ca părinții să fie informați automat.
Propunerea legislativă L478/2026 ar oferi posibilitatea adolescenților de vârstă de 16 ani să solicite singuri o evaluare psihologică, consiliere sau psihoterapie, fără a fi necesară obținerea acordului părinților sau al altui reprezentant legal înainte.
Proiectul, inițiat de parlamentari USR, se află acum la Senat, prima Cameră care îl analizează. Patru comisii – pentru sănătate, juridică, pentru învățământ și pentru tineret și sport – trebuie să facă un raport comun. Termenul este 22 septembrie. După această etapă, proiectul poate ajunge la vot în plenul Senatului.
Citește șiCine este Ioana Ciocan, agreată de Nicușor Dan pentru șefia Ministerului Culturii. Legăturile cu Primăria Capitalei
Comisia pentru muncă a emis deja un aviz favorabil, în timp ce Comisia pentru drepturile omului a emis un aviz negativ. Acestea sunt de natură consultativă. Termenul limită pentru pronunțarea Senatului este 16 octombrie 2026.
Ce se petrece în prezent
Codul deontologic al profesiei de psiholog stipulează că, în acest moment, atunci când clientul serviciilor de consiliere psihologică sau psihoterapie este minor, intervenția poate fi realizată cu consimțământul reprezentanților legali. Psihologul trebuie să încerce să obțină și consimțământul copilului, explicându-i informațiile relevante într-un limbaj adecvat vârstei sale.
Organizațiile care susțin inițiativa afirmă că regula ar putea constitui un obstacol pentru tinerii care doresc să solicite sprijin, însă nu reușesc să obțină consimțământul părinților.
“Există adolescenți care își recunosc nevoia de ajutor, sunt capabili să solicite sprijin și ar putea ajunge la un specialist, dar sunt opriți de imposibilitatea obținerii acordului parental”
organizațiile transmit această poziție în mod public.
Tinerii menționate de semnatari includ pe cei cu părinți în străinătate, pe cei în sistemul de protecție, pe victimele violenței sau abuzului, pe mamele minore, pe tinerii ce se confruntă cu dependențe și pe cei ai căror părinți nu acceptă psihoterapia.
Ce modificări ar aduce proiectul
În cazul în care proiectul este adoptat ca lege în forma prezentată, tinerii cu vârsta de 16 ani vor avea posibilitatea de a cere autonom evaluare psihologică, consiliere sau psihoterapie, după ce un specialist psihologic verifică dacă sunt capabili să înțeleagă această alegere.
Proiectul nu modifică normele privind tratamentele psihiatrici sau prescrierea de medicamente și ar oferi posibilitatea elevilor cu vârsta de 16 ani să se prezinte autonom la biroul de asistență psihopedagogică din instituție.
Organizațiile solicită ca părinții să nu primească informații în mod automat.
semnatarilor solicită ca accesul fără consimțământul părinților să nu includă o prevedere prin care aceștia să fie notificați automat că tânărul a cerut ajutor.
“Solicităm ca, pe parcursul procesului legislativ, accesul autonom prevăzut de L478/2026 să nu fie golit de efect prin introducerea unei obligații generale de acord sau notificare parentală”,
se menționează în comunicat.
Organizațiile susțin că impunerea unei astfel de obligații ar putea descuraja adolescenții să solicite sprijin, în special în situații în care un părinte reprezintă sursa abuzului, violenței sau amenințărilor.
Confidențialitatea nu ar fi totală. Conform sursei menționate, în situații în care expertul constată un pericol imediat de auto-vătămare sau de a afecta alții, un abuz grav sau o suspiciune de afecțiune ce cere intervenție medicală, se activează procedurile de protecție stabilite de lege și de normele profesionale.
„Un adolescent de 16 sau 17 ani care își recunoaște suferința și cere ajutor nu ar trebui refuzat din cabinet pentru că nu a reușit să obțină o semnătură”, mai spun organizațiile semnatare.
Ceea ce tinerii afirmă că traversează
Conform datelor prezentate de grupurile în poziție publică, studiul efectuat în 2025-2026 de Ring the Changes și Asociația pentru Dezvoltare Activă a implicat 611 tineri. Din cei 250 care au completat chestionarul, 50% au raportat stres continuu. 41,6% au menționat gânduri negative despre ei înșiși, 40% au semnalat lipsă de motivație, 36,8% au indicat anxietate, 33,2% singurătate, 31,6% probleme de somn și 30,4% tristețe prelungită. 17 tineri, adică 6,8% dintre respondenți, au menționat gânduri suicidale.
Tinerii au subliniat și obstacolele care îi descurajează să caute ajutor: lipsa timpului, rușinea sau teama de a fi judecați, costurile, neîncrederea în experți, distanța până la servicii, influența familiei sau a comunității și lipsa informațiilor.
Unii dintre participanții la consultări au afirmat că nu au simțit sprijinul sau înțelegerea familiei și că conversațiile cu specialiști nu au rămăcit confidențiale.
Până în prezent, 42 de organizații și grupuri au semnat poziția publică, printre ele Asociația Psihologilor din România, Mental Health for Romania, Centrul FILIA, Centrul de Resurse Juridice, Romanian Angel Appeal, Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei și Asociația Moașelor din România. Lista rămâne deschisă pentru noi semnatari.
COMENTARII / 0