Conform unui nou studiu realizat de Climate Impact Lab din cadrul Universității din Chicago, SUA, se estimează că fenomenul Super El Niño ar putea genera în total aproximativ 451.000 de deces suplimentari din cauza căldurii la nivel global, în intervalul de la septembrie 2026 până la februarie 2027, în contextul unei creșteri medii a temperaturii globale de 1,2 grade Celsius.
O echipă de cercetători preconizează că, în următoarele șase luni, ar putea înregistra 451.000 de decese suplimentare legate de temperaturilor ridicate.
Potrivit raportului, între septembrie 2026 și februarie 2027 temperatura medie globală este așteptată să crească cu 1,2 grade Celsius, în principal din cauza fenomenului Super El Niño, care provoacă deja secete severe, incendii și crește riscul de precipitații extreme, inundații și alunecări de teren în numeroase regiuni ale lumii. Cercetătorii au descris această situație drept „o carte poștală din viitor”, deoarece o creștere similară a temperaturilor, în contextul schimbărilor climatice, este estimată pentru următorii 20 de ani. „El Niño ne împinge practic în viitor, expunându-ne la temperaturi care nu vor deveni normale decât peste două decenii, înainte să avem timp să ne adaptăm și să ne protejăm”, arată raportul.
Citește șiArmata SUA ar putea lansa „mama tuturor bombelor” în eventuale atacuri viitoare asupra Iranului
Documentul indică că, în prima fază a acestui eveniment Super El Niño, se prevăd în jur de 451.000 de mortalități suplimentare legate de temperaturi ridicate, în raport cu un an normal. Doar în următoarele șase luni, de la septembrie 2026 până la februarie 2027, estimarea raportului prevede în jur de 239.000 de decesuri suplimentare la nivel global, cu un interval de incertitudine de aproximativ 11.000 de cazuri. Conform autorilor, dacă prognozele actuale se dovedesc corecte și El Niño va persista până în primăvara anului 2027, mortalitatea cauzată de căldură ar putea crește și mai mult, deoarece temperaturile superioare mediei și efectele lor se așteaptă să continue și în iunie și iulie.
Estimarea a fost publicată miercuri într-un raport al Climate Impact Lab, un grup internațional și interdisciplinar de cercetare în domeniul climei din cadrul Universității din Chicago. Documentul indică și regiunile în care riscul va fi cel mai ridicat și perioadele în care efectele sunt așteptate să fie cele mai severe. Scopul studiului este de a oferi informații guvernelor, organizațiilor umanitare și instituțiilor internaționale, pentru ca acestea să poată interveni rapid în zonele cele mai expuse și să încerce să limiteze numărul deceselor.
Conform raportului, cea mai expusă țară este Nigeria, unde se estimează că ar putea apărea aproximativ 31.000 de decesuri suplimentare legate de căldură. Sudanul ar putea înregistra în jur de 17.500 de decesuri suplimentare, Niger aproximativ 10.000, iar Ciad în jur de 8.000.
În regiunea Asia de Sud-Est, căldura suplimentară se preconizează că va determina în jur de 19.400 de victime în Filipine, Vietnam, Thailanda și Cambodgia, și în jur de 19.300 în Indonezia.
În următoarele șase luni, alte țări vor suferi un impact major; India, cu aproximativ 15.800 de decese suplimentare estimate, și Brazilia, cu aproximativ 13.300. Italia se află pe locul 49 în clasament, iar raportul estimează că aici ar putea exista în jur de 780 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate.
Examinarea indică că intervalul în care se înregistrează cele mai multe victime variază în funcție de zonă. Conform raportului, națiunile care prezintă cele mai mari numere de decese suplimentare în perioada decembrie 2026 – februarie 2027, oferind astfel un interval mai lung pentru pregătirea măsurilor, sunt Nigeria și Indonezia. În acea perioadă, 15.400 de decesuri suplimentare legate de temperatură ar putea fi înregistrate în Nigeria, în timp ce Indonezia ar putea ajunge la aproximativ 10.400.
Se estimează că Brazilia și India vor înregistra aproximativ 8.000 și aproximativ 7.400 decesi suplimentari în aceeași fereastră de trei luni.
Grupul de cercetare a inclus în analiza sa factori, printre care clima locală, vulnerabilitatea populației la căldură și capacitatea de adaptare, pentru a stabili estimările menționate.
Un nivel de creștere a temperaturii identic poate determina efecte foarte diferite, în funcție de condițiile climatice deja prezente și de populație capacitatea de a se adapta.
zonele care sunt deja extrem de calde, o creștere suplimentară a temperaturilor poate depăși pragul de stres termic necompensabil pentru un număr mai mare de oameni, iar corpul nu mai reușește să elimine căldura necesară pentru a-și păstra temperatura constantă.
În rândul celor mai expuși la căldură se numără persoanele în vârstă și copiii foarte mici, precum și cei care suferă de afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. Conform raportului, aceste pericole pot fi diminuate dacă persoanele vulnerabile locuiesc în clădiri echipate cu aer condiționat, dispun de apă potabilă și trăiesc în zone unde serviciile medicale funcționează eficient.
„Eforturile noastre pot salva multe vieți în acest an. Dar nu vrem ca peste 20 de ani, când temperaturile extreme de astăzi vor deveni noua normalitate, să fie nevoie de o stare permanentă de urgență. Trebuie să ne mobilizăm acum pentru a proiecta, implementa și evalua instrumentele care vor salva vieți în anii ce urmează”, a declarat cercetătoarea Tamma Carleton, una dintre autoarele raportului.
Conform raportului, aceste estimări locale, actualizate periodic, pot sprijini organizațiile internaționale și umanitare în alegerea destinației fondurilor de urgență.
În plus, guvernele naționale, autoritățile regionale și administrațiile locale pot direcționa resursele spre măsurile dovedite ca fiind eficiente. Climate Impact Lab evidențiază mai multe acțiuni care pot sprijini populația în gestionarea căldurii extreme.
El Niño reprezintă unul dintre fenomenele naturale care afectează cel mai puternic sistemul climatic global și poate amplifica riscul de valuri de căldură, inundații și secetă.
Fenomenul indică etapa caldă a ciclului denumit El Niño – Oscilația Sudică (ENSO), care ilustrează legătura dintre atmosferă și ocean în Pacificul tropical.
El Niño acționează temporar pentru a crește temperatura medie globală, intensificând încălzirea deja cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane.
Conform estimărilor recente, El Niño se prevede că va atinge vârful intensității la sfârșitul anului 2026, când temperaturile apelor din Pacificul ecuatorial vor fi cele mai ridicate. Se așteaptă ca acest fenomen să persiste cel puțin până în februarie 2027.
COMENTARII / 0