O analiză recentă publicată în The Conversation a scos în evidență faptul că, în ciuda negării sale, președintele american Donald Trump contribuie mai mult decât majoritatea liderilor mondiali la accelerarea tranziției globale către surse de energie curată și vehicule electrice, precum și la abandonarea treptată a combustibililor fosili.
Această concluzie rezultă din evaluarea sprijinului acordat de administrația sa industriei petroliere și a inițiativelor sale menite să promoveze energia regenerabilă.
Donald Trump este cunoscut pentru scepticismul său față de criza climatică, însă eforturile sale practice par a fi orientate în direcția opusă declarațiilor sale.
La sfârșitul lunii februarie, SUA și Israelul au lansat o operațiune militară împotriva Iranului, care a răspuns prin blocarea Strâmturii Ormuz și provocând astfel cea mai amplă perturbare a livrărilor de petrol din întreaga istorie.
Schimbarea de paradigmă în ceea ce privește sursele de energie pare să se accelereze, lucru care ar putea fi considerat ironic de către Trump și donatorii săi din sectorul petrolier. O posibilă criză ar putea marca un punct de inflexiune decisiv în favoarea energiei curate. De mult timp, promotorii combustibililor fosili au prezentat petrolul, gazele și cărbunele drept surse de energie „de încredere”. Însă, această percepție a fost răsturnată. Astăzi, combustibilii fosili sunt considerați scumpi și nesiguri, pe când sursele de energie regenerabilă sunt ieftine, de încredere și sigure.
Citește șiVitali Kliciko: „Rusia distruge Kievul”. Atacurile cu drone și rachete au lovit poduri, locuințe și infrastructura critică
53 de națiuni urmează să se întâlnească în Columbia în săptămâna următoare, marcând un moment istoric în eforturile globale de reducere și eliminare treptată a combustibililor fosili. Inițial programată înainte de declanșarea conflictului din Iran, această conferință a căpătat o importanță deosebit de mare în urma crizei energetice actuale.
Există o realitate îngrijorătoare legată de petrol: criza acestuia a devenit o problemă evidentă.
Consecințele s-au făcut simțite deja, odată cu Iranul care a blocat Strâmtorii Ormuz, împiedicând astfel navele petroliere să-și atingă destinațiile.
60 de situri de gaze și petrol au suferit avariile în urma conflictului până în prezent.
Chiar și în cazul unui armistițiu permanent, efectele acestor impacturi vor fi resimțite luni și ani de acum încolo.
O proporție semnificativă de 80% din rezervele de țiței blocate erau alocate pentru zona Asia-Pacific. În fața unei penurii tot mai acute, administrațiile locale din regiune au luat deja măsuri excepționale, printre care rechemarea personalului la domiciliu, restrictia deplasărilor oficiale, limitarea consumului de combustibil și comprimarea programului școlar.
În regiunea Pacificului, situația a atins un nivel critic în urma dependenței de motorină pentru generarea energiei.
Consecințele acestui fenomen sunt resimțite puternic de numeroase națiuni insulare.
Drept urmare, liderii regionali au decis declararea unei stări de urgență la nivel regional.
Pentru țările din Pacific, costurile importurilor de combustibili fosili reprezintă deja o greutate financiară semnificativă, determinând eforturi de tranziție către resurse regenerabile locale. În Fiji, cheltuielile pentru combustibili ar putea crește cu 933 de milioane de dolari australieni, ceea ce este aproape de trei ori bugetul alocat pentru sănătate.
Dezbaterile privind sursele energetice ating un punct critic.
În situația în care alimentarea cu energie este perturbată, oficialii se confruntă cu trei posibilități: identificarea unor noi surse, limitarea utilizării sau implementarea unor soluții alternative. Țările vizează consolidarea alimentării pe termen foarte scurt, strategie similară cu cea adoptată de prim-ministrul australian Anthony Albanese în cursul săptămânii trecute, în timpul vizitei sale în Malaysia.
În plus, statele au implementat strategii pentru a diminua consumul, ceea ce ar putea avea repercusiuni pe termen lung. Anii 1970 au fost marcați de crize petroliere în Orientul Mijlociu, perioadă în care costurile petrolului au înregistrat o creștere triplă, urmată de o dublare. Ca răspuns, administrațiile au pus accent pe sporirea eficienței energetice, astfel încât să se obțină mai mult cu resurse mai mici.
—
În ceea ce privește cererea de petrol pe cap de locuitor la nivel global, aceasta a atins punctul maxim în 1979 și de atunci nu a mai cunoscut o creștere similară.
În prezent, se înregistrează o schimbare semnificativă față de perioada precedentă, deoarece soluțiile alternative la combustibilii fosili sunt pregătite pentru implementare. Costul panourilor solare a înregistrat o scădere dramatică de 99,9% de la începutul anilor 1970, în timp ce cheltuielile pentru energia eoliană au scăzut cu 91% începând din 1984. În plus, prețurile bateriilor au cunoscut o reducere de 99% din 1991.
Acest lucru face posibil ca numeroase țări să își îndrepte atenția către soluții alternative.
Tranziția către opțiuni mai puțin dependente de combustibilii fosili devine o realitate tot mai concretă pentru numeroase națiuni.
Uniunea Europeană își va accelera tranziția către energie electrică, ca urmare a creșterii cheltuielilor cu combustibilii fosili, care au înregistrat o creștere de peste 36 de miliarde de dolari începând din februarie.
Între timp, Franța a decis să majoreze de două ori sprijinul financiar oferit de stat pentru a ajuta gospodăriile în procesul de înlocuire a vehiculelor pe bază de combustibili fosili cu vehicule electrice și de electrificare a sistemelor de încălzire a locuințelor.
Coreea de Sud, care se bazează în mare măsură pe importuri, obține în prezent 70% din necesarul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz.
În următorii patru ani, această țară își propune să își dubleze capacitatea de producție a energiei regenerabile.
Se pare că electricitatea devine o forță motrice din ce în ce mai importantă pentru mijloacele de transport. Schimbarea către vehicule electrice pare să atingă un punct crucial.
Anul curent este martorul unui eveniment care ar putea marca o schimbare majoră în modul în care societățile se adaptează la provocările climatice, determinând o evoluție rapidă către soluții durabile. Experții în climă subliniază că anumite praguri climatice critice sunt pe punctul de a fi atinse, ceea ce ar putea duce la o creștere accelerată a temperaturilor din cauza mecanismelor de feedback. În același timp, cercetătorii din domeniul științelor sociale atrag atenția asupra potențialului de schimbare pozitivă generat de acțiunea colectivă, care ar putea accelera adoptarea de soluții climatice eficiente.
Transformarea rapidă către vehicule electrice devine din ce în ce mai evidentă. În Australia, costurile benzinei au înregistrat o creștere de aproape 50% în luna martie, în timp ce prețurile motorinei au urcat cu peste 70%. În acest context, nu este de mirare că vânzările de vehicule electrice noi au atins un nivel record, concomitent cu o cerere fără precedent pentru vehicule electrice second-hand, care s-au dublat în luna precedentă.
În fiecare săptămână, aproximativ 1,3 milioane de vehicule hibride și electrice cu baterii din Australia reduc consumul de combustibili fosili cu o cantitate considerabilă.
Impactul asupra mediului devine tot mai vizibil, odată cu evitarea consumului de aproape 15 milioane de litri de benzină și motorină în fiecare săptămână.
Schimbarea către mobilitatea electrică a devenit o tendință la nivel mondial. În China, majoritatea automobilelor noi funcționează acum cu energie stocată în baterii, abandonând astfel combustibilii fosili. În Europa, luna ianuarie a înregistrat un moment de cotitură: vehiculele electrice au înregistrat vânzări mai mari decât cele ale mașinilor care utilizează benzină.
La un eveniment internațional recent, 53 de națiuni s-au reunit pentru a discuta despre abandonarea treptată a combustibililor fosili. Această reuniune are drept scop principal elaborarea unor planuri comune pentru o lume fără combustibili fosili. În cadrul acestui eveniment, participanții își propun să accelereze tranziția către surse de energie mai curate și mai durabile.
„Este momentul să acționăm”
au declarat reprezentanții unora dintre țările participante.
Schimbările climatice globale sunt puternic influențate de utilizarea curentă a combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazele.
Curtea Internațională de Justiție a stabilit anul trecut, în mod explicit, că țările au responsabilitatea de a înceta utilizarea acestor surse de energie.
Timp de trei decenii de discuții internaționale despre climă, problema combustibililor fosili a fost evitată, în parte ca urmare a acțiunilor de blocare întreprinse de marii exportatori de combustibili fosili și de reprezentanții lor lobby.
O mișcare de nemulțumire a determinat o grupare de state să abandoneze dezbaterile internaționale privind schimbările climatice, concentrându-se în schimb pe 53 de națiuni care discută direct despre strategia de eliminare treptată a combustibililor fosili.
53 de națiuni urmează să se întrunească în cadrul unei reuniuni de nivel înalt, programată să aibă loc în săptămâna viitoare, la Santa Marta, Columbia. Obiectivul acestei întâlniri este de a dezbate un posibil acord autonom care să reglementeze abandonarea progresivă a combustibililor fosili, garantând protecția lucrătorilor și a mecanismelor financiare.
Declarația ministrului columbian al Mediului subliniază importanța momentului actual, Irene Vélez Torres afirmând că evenimentul are loc în „cel mai bun moment posibil”. Acest context este favorizat de criza petrolului care a focalizat atenția la nivel global pe combustibilii fosili și dependența de aceștia.
În cazul în care reuniunea de săptămâna următoare va reuși să dea o nouă direcție pentru abandonarea combustibililor fosili pe fondul crizei energetice actuale, aceasta ar putea fi considerată o schimbare semnificativă în societate, unde pionierii acestei abordări vor lua măsuri concrete – și vor servi drept model pentru întreaga lume.
COMENTARII / 0