8% dintre români aleg chatboturile AI ca sursă de știri e enorm

Reuters a raportat recent că deja 8% din români se bazează pe chatboturile AI pentru a accesa știri. În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, această proporție ajunge la 15%. Poate părea modest, însă, dacă luăm în considerare contextul, impactul este semnificativ.

ChatGPT a devenit disponibil publicului abia la sfârșitul anului 2022. În decursul a trei ani, aproape 1 din 10 români afirmă că se bazează pe chatboturi pentru a-și obține știrile. În rândul tinerilor, proporția crește la aproape 1 din 6.

Digital News Report al Reuters Institute indică că utilizarea chatboturilor AI în domeniul știrilor crește la nivel global, demonstrând că fenomenul nu se limitează exclusiv la România.

Citește șiFinlanda oferă Ucraina 1 milion de euro în ajutor militar.

O creștere de 3% în doar un an

În anul precedent, 7% dintre respondenții internaționali raportau utilizarea săptămânală a chatboturilor, iar în acest an cifra a crescut la 10%. Această evoluție este în mare parte susținută de națiuni din Asia, Africa și America Latină, precum și de regiunile sudice și estice ale Europei, unde populația este deja familiarizată cu accesul la știri prin platforme digitale.

În prezent, doar 1% afirmă că AI constituie principalul lor canal de informație, demonstrând că chatbotul servește ca supliment, nu ca înlocuitor, pentru alte surse de știri.

Raportul indică faptul că utilizatorii nu accesează chatboturile exclusiv pentru a citi titlurile zilei. În mod predominant, aceștia le consultă pentru a adresa întrebări suplimentare legate de un anumit subiect, pentru a obține clarificări adaptate nivelului lor de înțelegere sau pentru a sintetiza teme complexe.

Utilizatorii examinează cu AI cât de fiabilă este o anumită sursă.

În jur de o treime dintre respondenți afirmă că verifică și cât de fiabilă este o anumită sursă de informații. Motivul principal al utilizării AI constă în obținerea unui context și a unor explicații suplimentare, urmat de faptul că răspunsurile sunt primite mai rapid decât prin alte metode.

Chatboturile modifică modul în care cititorii accesează presa reală. În contrast cu motoarele de căutare sau rețelele sociale, utilizatorii AI manifestă o propunere mai redusă de a accesa articolul original, ceea ce indică că informația obținută este, în majoritatea cazurilor, suficientă.

Când totuși consultă sursa, motivele principale sunt verificarea acurateței informației sau identificarea originii acesteia. În acest fel, chatbotul se transformă într-un nou portal de acces la informație, modificând treptat legătura dintre public și jurnalism.

Încrederea în chatboturi

Pe plan mondial, doar 20% dintre persoane afirmă că au încredere în informațiile furnizate de chatboturi, însă printre utilizatorii existenți această cifră crește la 44%. Încrederea nu se dovedește a fi un factor prealabil pentru adoptare, ci mai degrabă rezultatul acesteia.

După ce le utilizează, oamenii dobândesc încredere în chatboturi, considerând că răspunsurile oferite sunt adesea utile.

În prezent, doar o minoritate dintre cetățeni se bazează pe inteligența artificială pentru a accesa știrile. Totuși, dacă utilizarea acestor tehnologii continuă să întărească încrederea publicului, există o șansă foarte mare ca adoptarea să crească în anii ce urmează, în special printre tinerii.

Dacă ne întoarcem cu un pas în urmă, constatăm că nu ar trebui să fim surprinși de faptul că tot mai mulți utilizatori se informează prin chatboturi. Ar fi fost mult mai surprinzător dacă această tendință nu ar fi existat.

Un miliard de persoane utilizează AI în fiecare săptămână

În timp scurt, chatboturile AI s-au transformat într-una dintre cele mai rapid adoptate inovații din istoria internetului.

ChatGPT a atins 100 de milioane de utilizatori zilnici în doar două luni, un record la acea vreme, iar în același timp aproape un miliard de persoane accesează săptămânal astfel de aplicații pentru diverse activități: de la redactarea unui e-mail și organizarea unei vacanțe până la depășirea unor probleme de codare sau obținerea de clarificări privind subiecte dificile. Pentru mulți, fereastra de chat a devenit locul principal în care caută răspunsuri atunci când apar întrebări.

Dacă oamenii s-au obișnuit să întrebe un chatbot cum se repară o bicicletă, ce înseamnă un rezultat medical sau cum funcționează un concept economic, era aproape inevitabil ca, mai devreme sau mai târziu, să înceapă să-l întrebe și „Ce s-a întâmplat astăzi?”, „De ce a atacat Israelul Iranul?” sau „Cum mă afectează pe mine această decizie a Guvernului?”. 

Acesta constituia pasul natural în dezvoltarea unui obicei deja consolidat.

Necesitatea de a oferi clarificări și informații de fundal

Doar câțiva ani după debutul chatboturilor, aceste sisteme au început să se supere motoarelor de căutare și rețelelor sociale ca portal către informație. Observăm primele indicii ale unei transformări ce ar putea reconfigura, în următorii ani, legătura dintre public și jurnalism.

Există provocări la care mass-media trebuie să știe cum să răspundă.

Reuters a raportat că utilizatorii recurg la chatboturi pentru a obține informații pe care știrile tradiționale le prezintă dificil de accesat. Motivația principală citată este dorința de clarificări și context suplimentar. Consumatorii doresc să formuleze întrebări adiționale, să descopere motivele unui eveniment, să afle istoricul acestuia și să înțeleagă impactul direct asupra lor.

Factorul timp este la fel de esențial. Aproximativ 4 din 10 utilizatori afirmă că optează pentru chatboturi deoarece acestea sunt mai rapide decât alte modalități de a afla ce se întâmplă.

Toate răspunsurile sunt centralizate într-un singur loc

În loc să deschidă numeroase pagini web, să compare articole diferite sau să caute explicații suplimentare pe Google, utilizatorul primește într-o singură conversație un rezumat, context și răspunsuri la întrebările care apar pe parcurs. Această experiență este mai apropiată de o discuție cu o persoană decât de navigarea printre zeci de linkuri.

Poate cea mai interesantă concluzie a raportului este că aproape o treime spun că îl întreabă inclusiv dacă o anumită sursă de știri este credibilă. E, cumva, un paradox aici: folosesc inteligența artificială ca să verifice dacă pot avea încredere în informațiile produse de oameni. 

Asta spune ceva despre nivelul de confuzie din ecosistemul informațional de astăzi, despre nivelul de încredere în presă (în România e la 23%) dar și despre felul în care chatboturile încep să fie percepute: ca un ghid care te ajută să navighezi printr-o cantitate uriașă de informații.

Este esențial să recunoaștem că eficiența chatboturilor rezultă din schimbarea totală a modului în care consumăm informații. De data aceasta, utilizatorul nu trebuie să se conformeze structurii informației existente pe web. În schimb, conținutul se ajustează la cererea lui. Aceasta reprezintă probabil una dintre cele mai semnificative evoluții pe care le produce inteligența artificială în procesul de informare.