Roman Dobrokhotov a exprimat satisfacția că prezența sa la o conferință desfășurată în Washington DC în această săptămână a fost subiect de atenție în mass-media, deși în Europa ar fi evitat să se expună așa ceva. The Guardian a raportat că jurnalistul disident a fost identificat anul trecut, în cadrul unui proces din Londra, ca fiind unul dintre țintele unei rețele de spionaj ruse, aparent cu scopuri criminale.
„Poate să-l ardem de viu pe stradă, să-l stropim cu un acid extrem de puternic, VX, așa cum fac nord-coreenii, sau cu ricină”
a scris un agent al Rusiei într-un mesaj, menționând planurile privind Dobrokhotov în Marea Britanie.
Citește șiOficial american: SUA nu schimbă informații militare pentru Ucraina
Totuși, teritoriul american a fost considerat, în mod tradițional, un fel de refugiu sigur pentru cei care se pronunță împotriva Kremlinului, fie că a fost sub steagul roșu al Uniunii Sovietice, fie sub tricolorul Federației Ruse a lui Vladimir Putin. Este posibil ca agenții Kremlinului să scape nepedepsiți dacă ar folosi umbrele cu vârf otrăvit împotriva persoanelor care traversează podul Waterloo din Londra, așa cum a fost soarta disidentului bulgar Georgi Markov în 1978, dar a risca astfel de asasinate spectaculoase pe podul Brooklyn sau, de fapt, oriunde pe teritoriul SUA ar fi cu totul altă poveste.
În absența aderării la cele cunoscute reguli din Moscova, cele legendară linii de directive pentru operațiunile spionilor occidentali și ruși, se presupunea că existau un acord suplimentar, de natură tacită, care împiedica oricare dintre părți să comită un act de ucidere în
Săptămâna aceasta, caleidoscopul a fost zguduit. „Se pare că, începând de astăzi, regulile s-au schimbat în America”, a spus Dobrokhotov, în vârstă de 43 de ani. „Va trebui să ne adaptăm comportamentul acolo. Nicăieri nu mai ești în siguranță”.
În marți, un comunicat a schimbat direcția conferinței din Washington, prin care Departamentul de Justiție al SUA a dezvăluit că în contumacie au fost prezentate acuzații împotriva cinci indivizi se crede că activează pentru serviciile de informații rusești și se presupune că au planificat să comită atacuri și asasinate la nivel global, inclusiv în Statele Unite.
Cea mai frapantă acuzație a fost cea privind un complot îndrăzneț de recrutare a unor rezidenți americani anonimi pentru a-l „elimina” pe un disident rus de seamă care locuia în capitala SUA. Printre persoanele numite ca făcând parte din rețeaua de spionaj se aflau un ofițer în activitate al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Kirill Hrameev, în vârstă de 27 de ani, și tatăl său, Iuri Hrameev, în vârstă de 63 de ani, fost colonel al FSB, alături de doi cubanezi în vârstă de 35 de ani, Oemis Romagoza Durruthy și Yaidel Delgado Suarez, poreclit „Vikingul”, precum și un venezuelean în vârstă de 22 de ani, Angel Eduardo Castro.
FBI a identificat mesaje codificate, scrise în limba spaniolă, ascunse sub un cod de spionaj, care conțineau o misiune descrisă de unul dintre membrii presupusi ai rețelei ca fiind
„o treabă extrem de serioasă”
. Această propunere de 40.000 de
S-a vorbit despre aducerea unor asasini din Mexic pentru a duce la îndeplinire „construcția” (termenul folosit de agenți pentru a desemna crima), dar aceștia au fost „întârziați”, așa că s-a căutat un ucigaș local, potrivit actului de acuzare. Identitatea presupusei victime nu a fost dezvăluită de autorități, dar printre potențialele ținte despre care se zvonea se număra și Vladimir Kara-Murza, care a fost eliberat din închisoarea din Siberia și a plecat în SUA în cadrul unui schimb cu agenți ai serviciilor secrete ruse în 2024. Acesta a refuzat să comenteze cazul când a fost abordat de The Guardian.
Caracterul aproape fără precedent al complotului pe teritoriul SUA a fost evidențiat în mod involuntar chiar în actul de acuzare, care enumera o serie de asasinate comise de serviciile de informații ruse. Printre acestea se număra și cazul lui Paul Klebnikov, jurnalist și istoric american, asasinat la Moscova în 2004. Doi ani mai târziu, Alexander Litvinenko, un fost ofițer al FSB, a fost ucis la Londra de doi agenți ruși care i-au pus substanță radioactivă în ceai. În 2018, Serghei Skripal, un fost ofițer al serviciilor secrete militare ruse, și fiica sa au supraviețuit după ce au fost otrăviți cu un agent neurotoxic de uz militar la Salisbury, în Marea Britanie; o femeie din localitate, Dawn Sturgess, a murit în urma contaminării. În 2019, un tribunal din Germania a constatat că Zelimkhan Khangoshvili, un fost comandant din cel de-al doilea război cecen, a fost asasinat la Berlin, la ordinul statului rus. Iar în 2024, Alexei Navalnîi, liderul opoziției ruse, a murit în timp ce se afla în arest, după ce fusese otrăvit anterior cu agentul neurotoxic Noviciok în timp ce se afla în străinătate.
În ultima perioadă, state din întreaga Europă au reproșat Rusiei implicarea în operațiuni de sabotaj și în acțiuni extrajudiciare. Un exemplu citat în documentul de acuzare este că, în jurul septembrie 2026, o anchetă germană a descoperit o conexiune între serviciile de informații militare ale GRU și un atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania.
Totuși, în fișele existente nu se găsesc referințe la astfel de activități în SUA, din cauza contextului istoric.
„Aș descrie-o ca pe un set nescris de reguli de conduită din perioada Războiului Rece”, a declarat Chris Costa, fost șef al serviciilor de informații americane și actual director executiv al Muzeului Internațional al Spionajului din Washington DC. „Statele Unite și Uniunea Sovietică s-au angajat într-o activitate agresivă de spionaj una împotriva celeilalte, dar existau limite tacite, în special în ceea ce privește atacurile fizice asupra personalului de informații și a familiilor acestuia… Dacă aceste acuzații se dovedesc a fi adevărate, organizarea de operațiuni de supraveghere și asasinat pe teritoriul SUA depășește cu mult limitele spionajului tradițional”.
De ce ar trece rușii această linie roșie? Jack Devine, fost director adjunct pentru operațiuni la CIA, a afirmat că Kremlinul ar fi devenit, probabil, indiferent față de posibilele repercusiuni – dar că acest lucru s-ar putea dovedi a fi un pas greșit.
„Astăzi, rușii acordă o importanță mult mai redusă criticilor politice la nivel internațional și sunt mai puțin preocupați de consecințe, inclusiv de sancțiuni”, a spus el. „Putin se vede pe sine, atât în Rusia, cât și în lume, ca un lider puternic de școală veche, despre care a vorbit adesea cu nostalgie în interviurile și declarațiile sale publice. Cred că această abordare este greșită și că el ar putea subestima consecințele pe termen lung, atât interne, cât și externe, ale acestei izolări”.
Pentru Calder Walton, autor și director adjunct al Proiectului de Informații al Centrului Belfer de la Universitatea Harvard, nu doar motivațiile Rusiei ar trebui analizate. În 2023, Walton a dezvăluit în cartea sa, „Spies”, că, cu trei ani în urmă, o echipă rusă de asasini îl vizase pe Aleksandr Poteyev, un dezertor care locuia în SUA.
„În cazul Poteyev, autoritățile americane au optat aparent pentru discreție, probabil pentru a proteja sursele și metodele de informații și pentru a evita o confruntare publică cu Moscova”, a spus el. „Prin dezvăluirea acestui act de acuzare, Departamentul de Justiție adoptă o abordare diferită: expune presupusa rețea, avertizează potențialii recruți, liniștește disidenții amenințați și impune sancțiuni persoanelor care, altfel, ar fi continuat să acționeze în umbră. Atribuirea publică a responsabilității este, în sine, o armă de contrainformații”.
Diplomații europeni din Washington, însărcinați cu monitorizarea conflictului din Ucraina și a relațiilor dintre SUA și Rusia, au afirmat, de asemenea, că dezvăluirea complotului de către FBI indică o schimbare a poziției Washingtonului. „Este un lucru important faptul că SUA au ales să dezvăluie acest lucru tocmai acum”, a spus unul dintre ei. „Decizia de a face acest lucru atrage atenția asupra problemei și arată amenințarea clară și iminentă la adresa disidenților din SUA”.
Walton a adăugat: „Consecințele politice imediate ar putea fi limitate, deoarece, potrivit informațiilor, toți cei cinci inculpați se află în străinătate și sunt încă în libertate.
Cu toate acestea, așteptăm o creștere a protecției acordate disidenților și dezertorilor ruși, o intensificare a investigațiilor asupra rețelelor de agenți ruși, o colaborare mai apropiată în domeniul informațiilor cu partenerii europeni și, posibil, noi sancțiuni, expulzări sau acuzații penale.
Se observă deja indicii care semnalează o stare de alertă sporită privind riscul cu care se confruntă disidenții din Statele Unite. Anastasia Șevcenko, critică vocală a lui Putin, care a părăsit Rusia pentru Lituania în 2022 și a devenit prima persoană condamnată pentru încălcarea unei noi legi ce reglementează participarea la o „organizație indezirabilă”, a declarat că, în timpul unui interviu recent pentru obținerea unei vize în SUA, a fost avertizată că nu poate presupune că va fi în siguranță pe durata vizitei sale.
Nikkie Lyubarsky, cercetător asociat la Soufan Center, o organizație neguvernamentală din New York specializată în securitate globală, a afirmat că dezvăluirea actului de acuzare ar putea reflecta o escaladare „în culise” a tensiunilor dintre Casa Albă și Kremlin, ca urmare a sprijinului pe care Rusia l-ar fi acordat Iranului în conflictul continuu cu SUA și Israelul.
„Faptul că SUA fac publice [acuzațiile] tocmai acum îmi trezește cu siguranță unele semne de întrebare”, a spus Lyubarsky. „Este evident că acest lucru coincide cu sancțiunile care tocmai au fost adoptate în Camera Reprezentanților și cu vizita recentă a directorului CIA în Rusia. Probabil că în culise are loc un fel de escaladare de care nu suntem la curent. Ar putea avea legătură cu schimbul de informații dintre serviciile secrete ruse și Iran. Aceasta ar fi cea mai plauzibilă ipoteză a mea”.
Înapoi la conferința „Washington Dialogue”, disidenții cu o mentalitate conspirativă – lucru poate de înțeles –, care mâncau sendvișuri în pauza de prânz, aveau propriile lor teorii. Oare Donald Trump încerca să se distanțeze de știrea conform căreia nunta fiului său, Donald Trump Jr., fusese parțial finanțată de oligarhul Umar Kremlev, un loialist al lui Putin?
Natalia Arno, fondatoarea și președinta Fundației Free Russia, a raportat că în timpul unei călătorii în 2023 la Praga a manifestat semne de o posibilă otrăvire, pe care ea o atribuie unui ordin din partea Kremlinului. În ciuda numeroaselor teorii, ea a subliniat că un aspect a evoluat fără îndoială.
Credeam că Kremlinul nu ar fi atât de îndrăzneț încât să facă ceva pe teritoriul Statelor Unite
Situatia s-a schimbat
Putin își formează o armată de sabotori pe întregul continent Europa. Noua strategie a Rusiei are ca scop subminarea sprijinului acordat Ucrainei.
Congresul SUA a primit un raport referitor la războiul hibrid al Rusiei în Europa. În această analiză, România apare ca țintă a campaniilor de război politic conduse de Moscova.
COMENTARII / 0