În luna noiembrie a anului 2021, serviciile de informații CIA și MI6 au emis o alertă cu privire la o posibilă agresiune iminentă a Rusiei împotriva Ucrainei, însă reacția liderilor europeni a fost una de scepticism. Anterior, în cursul anului 2020, Putin a conceput un plan strategic care prevedea ocuparea capitalei ucrainene, Kiev, și instituirea unui guvern fantomă.
Informații despre strategiile de război ale lui Putin au fost obținute în prealabil de către CIA și MI6.
În urma unei infiltrări informaționale aproape complete, CIA și MI6 au dobândit cunoștințe detaliate despre strategiile militare ale Rusiei. Potrivit The Guardian, serviciile secrete americane și britanice au avut acces la informații de nivel înalt de la surse din interiorul administrației de la Moscova, care au furnizat detalii cruciale despre obiectivele Vladimir Putin. Însă, în ciuda acestor avertismente, informațiile nu au fost luate în considerare, marcând unul dintre cele mai semnificative eșecuri de coordonare și încredere în relațiile diplomatice.
Citește șiVideo: 10 alpiniști nepalezi dispar în avalanșă în Himalaya
Ancheta jurnalistică din Marea Britanie a scos la iveală circumstanțele în care SUA și Marea Britanie au obținut informații despre planurile de invazie ale lui Vladimir Putin, precum și motivul pentru care avertismentele acestora nu au fost luate în considerare de majoritatea țărilor europene, inclusiv de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Informațiile au fost validate prin intermediul unor operațiuni ample de interceptare electronică a comunicațiilor militare și prin urmărirea activităților logistice de-a lungul graniței, unde prezența spitalelor de campanie și a stocurilor de sânge a relevat fără dubii că forțele militare nu erau cantonate acolo doar pentru manevre, ci pentru un conflict iminent. Un aspect remarcabil a constituit strategia de divulgare rapidă a acestor informații secrete, prin care agențiile de informații au făcut publice hărțile de invazie înainte de începerea operațiunii, în scopul de a priva Putin de avantajul oferit de surpriză.
În pofida acurateții avertismentelor formulate, numeroase țări membre ale comunității internaționale au abordat aceste informații cu o doză considerabilă de scepticism.
Conversația telefonică dintre Putin și șeful CIA a avut loc recent.
În luna noiembrie a anului 2021, șeful agenției de informații a Statelor Unite, William Burns, s-a deplasat la Moscova cu scopul de a-l alerta pe Vladimir Putin în legătură cu repercusiunile dezastruoase ale unei posibile incursiuni în Ucraina. Deși nu i s-a acordat o întrevedere personală, cei doi au purtat o discuție telefonică, în cadrul căreia Putin a făcut abstracție de avertismentele lansate, accentuând în schimb punctele vulnerabile din punct de vedere strategic ale Rusiei.
În urma unui schimb de cuvinte la telefon și a trei întâlniri tensionate cu colaboratorii de încredere ai lui Putin, William Burns a rămas cu o impresie deosebit de îngrijorătoare. Această experiență l-a făcut pe ambasadorul american să se întoarcă la Moscova cu o percepție mult mai pesimistă cu privire la posibilitatea unui conflict armat, iar această intuiție a fost imediat împărtășită președintelui.
La rechemarea sa, Burns relatează că Biden îi adresa frecvent întrebări simple, de tip confirmare, iar la întoarcere, l-a întrebat pe Burns dacă este de părere că Putin va trece la acțiune. Răspunsul lui Burns a fost afirmativ.
„Da”
, a confirmat el. Ulterior, după o perioadă de trei luni și jumătate, Putin a dispus armatei sale să pătrundă în Ucraina, eveniment care constituie cea mai gravă încălcare a securității europene de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Decizia luată de Putin a avut loc într-un anumit moment.
În vara anului 2021, după o întâlnire la nivel înalt între Joe Biden și Vladimir Putin, lucrurile păreau să se fi stabilizat, însă Putin se pare că a luat deja o decizie fermă.
În perioada martie-aprilie 2021, Rusia a desfășurat trupe în regiunile de frontieră cu Ucraina, fapt care a ridicat suspiciuni în rândul SUA cu privire la posibile operațiuni militare.
Potrivit analiștilor de la CIA, președintele rus Putin a hotărât invadarea Ucrainei în prima jumătate a anului 2020, pe fondul restricțiilor și izolării provocate de pandemie, și a dorinței sale de a-și asigura un loc în istoria Rusiei.
Abia după ce evenimentele s-au derulat, a devenit limpede că Putin a optat pentru o abordare lipsită de diplomație.
La granița cu Ucraina, o nouă concentrare de trupe rusești a fost inițiată în septembrie 2021. Informații detaliate, care prevesteau o iminentă invazie, au fost puse la dispoziția SUA și Marea Britanie, inclusiv planuri de ocupare a Kievului. Ulterior, în noiembrie, doamna Avril Haines, directoarea serviciilor naționale de informații din SUA, împreună cu domnul Richard Moore, șeful MI6, au prezentat aceste informații aliaților NATO după cum urmează:
Nu există niciun conținut suplimentar de adăugat, lista a fost deja transformată. Se utilizează doar paragraful introdus anterior.
În ciuda eforturilor depuse, potrivit lui Jake Sullivan, consilierul pe securitate națională al președintelui Biden, informațiile prezentate de americani nu au reușit să convingă aliații europeni.
„Am simțit că dovezile pe care le-am prezentat au fost copleșitoare. Nu este ca și cum am ascuns ceva ce, dacă l-ar fi văzut, ar fi făcut toată diferența”
, a declarat el, sugerând că nu a existat o lipsă de transparență din partea americanilor.
În continuare, Sullivan a explicat că europenii erau profund convinși că scenariul respectiv era imposibil, după cum reiese din afirmația:
„Erau pur și simplu cuprinsi de convingerea că acest lucru pur și simplu nu avea sens”
.
Întrebarea care rămâne fără răspuns este de ce avertismentele transmise de CIA și MI6 nu au fost luate în considerare. Explicațiile pentru această situație sunt încă neclare.
În capitalele europene, inclusiv Paris și Berlin, dar și la Kiev, informațiile colectate au fost văzute ca o încercare de consolidare a puterii militare, considerată mai degrabă o strategie de intimidare a Ucrainei decât un plan de invadare. Cauzele pentru care informațiile furnizate de serviciile de informații americane și britanice nu au fost luate în considerare sunt multiple și au rădăcini în experiențele negative anterioare și în percepțiile politice predominante ale epocii, potrivit The Guardian.
La acea vreme, o lecție dureroasă din 2003 încă răsuna puternic, atunci când informațiile americane, ulterior dovedite false, sugerau că Irakul posedă arme de distrugere în masă. Această experiență a lăsat o urmă de îndoială asupra raportărilor din partea administrației americane, alimentând suspiciuni privind existența unor motivații politice ascunse în rândul liderilor din Franța și Germania. În plus, oficialii din Paris și Berlin se ghidau după o abordare logică, considerând că o astfel de acțiune agresivă și extinsă ar constitui un act de autodistrugere atât din punct de vedere economic, cât și diplomatic pentru Rusia, fiind o decizie pe care Putin nu ar lua-o niciodată.
În ciuda avertismentelor, Polonia, cunoscută pentru poziția sa fermă față de Rusia, nu a considerat posibilă o invazie la scară largă. Motivul acestei percepții a fost explicat de Piotr Krawczyk, directorul serviciului de informații externe polonez, care a afirmat:
„Am presupus că SVR și GRU [agențiile de informații] îi vor spune lui Putin că ucrainenii nu-i vor primi pe ruși cu flori și prăjituri proaspăt coapte”
, potrivit sursei citate.
În urma alertelor Ucrainei, repercusiunile au fost anticipate de serviciile secrete occidentale. Comunitatea internațională a fost informatǎ cu privire la pregătirile lui Putin pentru o posibilă invazie. Avertismentele CIA și MI6 au ridicat îngrijorări cu privire la o posibilă agresiune rusă. În ciuda acestor avertismente, măsurile preventive nu au fost implementate. Care au fost motivele pentru care aceste alerte nu au fost luate în considerare?
În același timp, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a adoptat o poziție optimistă în ciuda semnalelor de alarmă. Pentru a preveni o criză politică și economică, Zelenski a ales să nu creeze panică în rândul populației, ceea ce a dus la o întârziere a măsurilor de apărare.
„Respirați adânc, calmați-vă și nu alergați să vă aprovizionați cu alimente și chibrituri”
, a îndemnat el populația Ucrainei printr-un mesaj video în luna ianuarie 2022. Această abordare a fost criticată ulterior, în special după ce Ucraina a fost luată prin surprindere de invazie.
În primele zile ale anului 2022, agențiile CIA și MI6 au strâns informații detaliate cu privire la strategiile ofensive ale Rusiei, care includeau înaintări pe multiple fronturi și chiar o încercare de eliminare a președintelui Zelenski.
Ulterior, șeful CIA s-a deplasat la Kiev pentru a-l alerta direct pe liderul ucrainean cu privire la aceste planuri.
Nu a fost luată nicio măsură
a fost răspunsul primit, potrivit relatărilor.
Președintele Zelenski rămânea sceptic în legătură cu avertismentele, fiind de părere că răspândirea panicii ar putea avea consecințe mai nefaste decât avantaje.
Decizia în cauză, așa cum relatează The Guardian, a fost modelată și de părerile consilierilor săi, care considerau puțin probabilă o operațiune militară de amploare.
Demararea invaziei Ucrainei de către Rusia a constituit un eveniment major.
La 24 februarie 2022, anunțul lui Putin privind lansarea unei „operațiuni militare speciale” a devenit realitate odată cu primele rachete care au ajuns în Kiev. În același timp, Zelenski a ales să rămână în capitală, transformându-se într-un simbol al rezistenței pentru ucraineni. Pe de altă parte, atât SUA, cât și Marea Britanie au făcut o apreciere inițială incorectă, considerând că Ucraina nu va putea rezista prea mult timp și că forțele militare ale Rusiei sunt mult mai puternice decât erau în realitate.
Declarația a fost făcută de Avril Haines, directoarea serviciilor naționale de informații sub conducerea lui Biden, care a afirmat:
„Am crezut că rușii ar fi mai eficienți inițial – ar lua Kievul în câteva săptămâni, iar apoi ucrainenii s-ar regrupa“
. Previziunile sale au sublinat așteptările inițiale privind eficiența Rusiei în Ucraina.
La patru ani de la debutul conflictului, consecințele sunt nimicitoare: un număr imens de militari ruși, în jur de sute de mii, au pierdut viața, în timp ce 13% din suprafața Ucrainei se află sub control rus.
COMENTARII / 0