Atacurile Federației Ruse în regiunea Mării Negre din ultimele zile, mai exact în apele teritoriale ale României, reprezintă un atac direct asupra teritoriului NATO, scrie profesorul Radu Carp, într-un articol de opinie publicat azi de HotNews. El consideră că „politica actuală de monitorizare pasivă” din partea autorităților „și-a atins limitele”.
- „Nu mai este vorba de un război hibrid, ci de ceea ce am putea numi escaladarea hibrid – cinetică a unor operațiuni militare împotriva unui stat membru NATO”.
- El descrie reacția autorităților din România drept „indignare temperată, promisiuni, îngrijorare”: „De fapt, nimic concret care ar avea rolul de a descuraja acțiunile Federației Ruse”.
„Asistăm la o blocadă a Rusiei la Gurile Dunării”
48 de ore, începând cu 13 noiembrie și continuând noaptea dintre 14 și 15 noiembrie, dronele rusești au atacat patru nave comerciale localizate în apele teritoriale ale României, în zona delimitată de ieșirea canalului Sulina până la intrarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră, în limita de 12 mile maritime de la coastă. Toate aceste vehicule maritime se aflau în coadă, așteptând să intre pe canalul Sulina.
Citește șiPrințul Harry se va întoarce în armată pentru a lupta cu Rusia
Aceste evenimente nu se reduc la a fi doar o succesiune de alte incidente. Observăm o blocare impusă de Federația Rusă la Gurile Dunării, realizată cu ajutorul mijloacelor militare.
În 14 octombrie 2026, Federația Rusă a efectuat primul atac asupra navelor din marea teritorială a României. pentru prima dată, navele Yara 1 și Lady Jasmin au fost lovite la 5–7 mile de țărm, în timp ce nava Wine Trader a suferit impactul la doar 3 mile de coastă.
13 noiembrie 2026 a marcat o nouă incursiune a Federației Ruse, care a reluat atacurile asupra navelor române. În acea zi, o dronă rusă a lovit nava Larissa 1, situată la doar 6,8 mile în direcția nord-est față de brațul Sfântu Gheorghe. Autoritățile române nu au răspuns la incident.
În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 2026, a avut loc un atac fără precedent al Federației Ruse asupra teritoriulul României. La ora 21.10, nava Evia Petrol, sub pavilion grec (stat membru NATO), a fost atacată la o distanță de doar 4 mile maritime de canalul Sulina.
La 21.45, nava Marsol a suferit un atac la o distanță de doar 5 mile maritime de canalul Sulina.
În jurul miezului nopții, aproximativ la 00.00, a avut loc un al doilea val de atacuri, în care nava Ali Najafov a fost lovită de drone ruse. În urma acestor acțiuni, s-au declanșat incendiile pe toate cele trei nave. Nu s-au înregistrat victime omenești, fapt care s-a dovedit a fi complet neobișnuit în astfel de situații.
MApN a raportat că, în noaptea de 13 noiembrie, sistemele sale de radare au identificat o țintă situată la est de Insula Şerpilor. În consecință, două aeronave F-16 din Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer ca parte a unei operațiuni de poliție aeriană, coordonate de NATO, printr-o procedură folosită și în cazuri similare cu drone ruse.
La 20.51 și, respectiv, 23.19, au fost trimise notificări Ro-Alert locuitorilor din partea de est a județului Tulcea. Avioanele F-16 au escortat țintele, nu au intervenit și s-au întors la baza de la Fetești la 21.37, respectiv 00.27.
În ce mod România a reacționat la aceste atacuri fără precedent asupra teritoriului său național?
În 15 noiembrie, premierul Luca Niculescu a declarat că incidentele sunt „inacceptabile” și reprezintă „o încălcare a dreptului internațional”. Ministrul Apărării, Radu Oprea, a spus că va solicita NATO patrule cu avioane de supraveghere în Marea Neagră, va cere echipamente suplimentare pentru combaterea dronelor și, de asemenea, că a discutat cu Thales pentru devansarea livrării radarelor Gap Filler destinate României. Radu Oprea a anunțat că va pune problema securității la Marea Neagră pe agenda reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles din 17-18 noiembrie. Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a reacționat în 16 noiembrie, afirmând că România va cere partenerilor europeni sprijin suplimentar pentru securitatea sa.
Președintele României nu a exprimat niciun răspuns.
Frustrare moderată, garanții, anxietate. În realitate, nimic concret nu există pentru a descuraja acțiunile Federației Ruse.
În urma primului atac al Federației Ruse asupra României, din 14 octombrie, miniștrii Apărării din România, Bulgaria și Turcia au convenit să aibă „consultări telefonice regulate”, au cerut un avion suplimentar de recunoaștere și au apelat la Uniunea Europeană pentru o finanțare de 50 milioane de euro.
În România nu a fost chemat CSAT după atacurile din octombrie și nici după cele din noiembrie. Autoritățile române au ezitat să aplice articolul 4 NATO, care prevede consultări între statele membre.
Ce stadiu există în prezent, în urma atacurilor recente ale Federației Ruse?
Peste 100 de nave comerciale stau la coadă pentru a intra pe canalul Sulina. Dacă o singură navă comercială dintre acestea este lovită din plin, o catastrofă ecologică inimaginabilă se poate produce asupra întregului teritoriu al Deltei Dunăriii, dată fiind densitatea de nave din marea teritorială a României, majoritatea încărcate cu materiale inflamabile.
Poate că scopul real al atacurilor din partea Federației Ruse, realizate la doar câteva kilometri de Marea Neagră și de țărmul României, nu a fost doar să blocheze rutele comerciale ale Ucrainei, ci și să provoace o catastrofă ecologică în Delta Dunării, astfel încât niciun canal al Dunării să rămână navigabil și întregul ecosistem să fie distrus.
„Politica actuală de monitorizare pasivă și-a atins limitele”
Au luat în considerare liderii politici din România acest pericol major pentru securitatea națională? Este evident că strategia curentă de monitorizare pasivă (care poate deveni activă doar în anumite circumstanțe) și-a atins limitele.
În prezent, Marea Neagră se distinge ca cea mai caldă zonă marină de pe glob. Incidentele raportate în această mare depășesc semnificativ numărul de evenimente din Strâmtoarea Ormuz și din Marea Roșie. În data de 25 octombrie 2026, publicația Financial Times a lansat un articol intitulat
„Marea Neagră a devenit ruta maritimă cea mai mortală din lume”
.
Conform autorilor articolului, în 2026 numărul de marinari ce-au pierdut viața în Marea Neagră a depășit orice alt spațiu maritim global, din cauza atacurilor Federației Ruse. Potrivit Organizației Maritime Internaționale, 570 de nave comerciale au suferit lovituri în Marea Neagră, iar 40 de marinari și-au pierdut viața, stabilind astfel noi recorduri negative care învinge cele din Ormuz. Conform Financial Times, o navă comercială ce circulează lângă coastele României sau Bulgariei beneficiază de asigurări cu valori două ori mai mari decât cele ale navelor din Golful Persic.
O soluție pentru o blocadă navală
La fel ca Iranul, Federația Rusă a impus o blocadă navală. Asupra unui stat membru NATO – România. Soluția la o blocadă navală este una singură: escortarea militară a navelor comerciale. SUA a realizat acest aspect și a propus escortarea navelor comerciale de către o coaliție militară internațională încă de la data de 12 martie 2026.
Ca urmare a refuzului mai multor state NATO de a facilita această escortă, SUA au preluat inițiativa. De exemplu, într-o singură zi, 3 septembrie, Marina SUA a escortat 40 de nave care transportau 18 milionae de barili de petrol prin Ormuz. Escorta navală nu a fost o operațiune pașnică, Iranul ripostând, însă în timpul acestei operațiuni armata americană a atacat aproape 60 de obiective militare din zona Strâmtorii Ormuz. Printre acestea s-au numărat sisteme de apărare aeriană, radare, instalații de comunicații, infrastructură maritimă și capacități despre care SUA au susținut că pot fi folosite pentru amplasarea minelor navale.
În mod precis, România ar trebui să acționeze în Marea Neagră prin solicitarea escortării navelor comerciale în cadrul unei operațiuni realizate de statelor NATO; în situații de reticență sau întârziere, ar trebui să aplice propriile sale flote militare (numărul exact fiind egal cu disponibilitatea) pentru a descuraja, cel puțin, atacurile Federației Ruse. Federația Rusă nu intenționează să își direcționeze atacurile spre aceste nave, deoarece urmărește un scop diferit de a iniția o confruntare directă cu alte state din afara Ucrainei.
Probabil se va răspunde că, din cauza Convenției de la Montreux, navele militare nu pot pătrunde în Marea Neagră.
Argumentul este bine fundamentat; în plus, statele membre ale NATO care se află pe coasta Mării Negre – României, Bulgaria și Turcia – dețin o flotă militară maritimă, amplasată deja în Marea Neagră. Mai mult, nu există restricții care să împiedice intrarea în Marea Neagră și așezarea în apele teritoriale și în zona economică exclusivă a României a navelor civile din statele membre ale NATO pentru a desfășura operațiuni de supraveghere și salvare.
„Mecanisme pe care România nu le-a aplicat”
În afara acestor operațiuni ce presupun voință politică pentru a apăra teritoriul național, România dispune de mecanisme pe care încă nu le-a activat. Conform prezentării noastre, nu a solicitat consultări pe baza art. 4 NATO și nu a convocat o întâlnire CSAT. În plus, există încă un instrument neutilizat – apelul la art. 51 Carta ONU, care garantează dreptul fiecărui stat membru la autoapărare individuală sau colectivă în situația unui atac armat, cu raportarea ulterioară a măsurilor către Consiliul de Securitate.
Simpla citare a acestei dispoziții din dreptul internațional se dovedește a fi un factor de descurajare extrem de intens pentru Federația Ruse. Până în prezent, autoritățile române au complet ignorat această posibilitate.
Federația Rusă va considera că o încălcare flagrantă a suveranității unui stat membru NATO produce ca răspuns doar zboruri de F‑16, alerte prin SMS, declarații fără conținut și posibile întâlniri birocratice la Bruxelles. În consecință, atacurile împotriva României se vor intensifica.
Singura cale de a neutraliza amenințarea maritimă și aeriană în regiunea Gurilor Dunării constă în mobilizarea rapidă a flotelor de escortă și intervenție, precum și în activarea aviației și a sistemelor de apărare aeriană în modul de interceptare și eliminare a oricărui UAV sau USV rusesc care pătrunde în zona economică exclusivă și se îndreaptă spre marea teritorială a României. Astfel ar trebui formulată o decizie a CSAT. În
Inițial, articolul a apărut pe platforma Contributors.ro.
COMENTARII / 0