Se generează un element div și îl atribuie variabilei ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className este atribuit cu valoarea ‘AdSense’.
Citește șiMesaje RO-Alert, emise în Tulcea după ce două ținte aeriene au fost detectate în apropierea graniței cu România. Două avioane F-18 au fost ridicate pentru monitorizare
ad.style.display = ‘block’;
Se setează proprietatea position a obiectului ad.style la absolute.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3905503″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/aliatul-neasteptat-al-kremlinului-in-razboiul-din-ucraina-pe-care-putin-nu-il-poate-controla-cum-profita-rusia-de-seceta-din-europa-3905503″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
Vladimir Putin se confruntă cu un aliat neașteptat în campania de bombardamente rusești asupra porturilor ucrainene: o Europă care devine tot mai fierbinte și mai uscată. Seceta extremă amplifică presiunea asupra infrastructurii care a susținut supraviețuirea Ucrainei în acest conflict, într-o perioadă în care Kiev se vede nevoit să recurgă tot mai des la soluții alternative din cauza atacurilor neîntrerupte ale armatei ruse, evidențiază o analiză a Newsweek.
Se introduce în coada de comenzi a bibliotecii googletag o funcție care declanșează afișarea elementului div-gpt-ad-1534428397355-0 prin metoda display.
Dunăre revine în atenție, iar în zona portului Prahovo din Serbia, scăderea nivelului apei a făcut ca la suprafață să apară epavele ruginite ale navelor de război ale Germaniei, scufundate în septembrie 1944, în momentul în care armata nazistă se retrăgea de la frontul sovietic.
Opt decenii mai târziu, același râu joacă din nou un rol important într-un alt război european. Când atacurile rusești fac ca porturile ucrainene de la Marea Neagră să fie prea periculoase, Dunărea reprezintă una dintre rutele alternative pe care Ucraina le poate folosi ca să exporte grâu.
În această vară, însă, râul nu mai constituie o rută de încredere. În România, debitul de apă este atât de scăzut încât transportul fluvial și producerea energiei electrice sunt grav afectate.
În aceeași perioadă, Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ce rămân sub controlul Ucrainei. În luna iulie, 35 de atacuri au fost înregistrate asupra vaselor aflate în port, în timp ce alte 22 nave au fost lovite în
Rusia a atacat și podul Maiaki, care unește orașul Odesa cu teritoriile Republicii Moldova și ale României, în scopul de a perturba coridorul terestru care înlocuiește rutele maritime și fluviale.
O fotografie aeriană arată ambarcațiuni care rămân pe albia uscată a Dunării, în vecinătatea podului Calafat–Vidin, ca urmare a scăderii istorice a nivelului fluviului. Foto: Profimedia Images. Capacitatea de a improviza a constituat unul dintre cele mai mari atuuri ale Ucrainei.
Rusia a atacat de mulți ani rețeaua de infrastructură ce asigură funcționarea continuă a Ucrainei ca stat și ca economie de export. În răspuns, Kievului a căutat mereu alternative.
Atunci când navigația pe Marea Neagră devine prea periculoasă, cerealele sunt transportate pe cale ferată, cu camionul sau pe Dunăre pe navă.
Ucraina recurge la rețeaua europeană pentru a-și asigura electricitatea atunci când producția internă scade. În lipsa precipitațiilor suficiente, fermierii apela la sisteme de irigație. Abilitatea de a improviza a reprezentat unul dintre cele mai importante atuuri ale țării.
Din cauza bombardamentelor rusești, puțin peste 30 de milioane de tone de cereale din Ucraina s-ar putea să nu mai ajungă pe piața internațională, dacă situația nu se rezolvă, a avertizat ministrul ucrainean al agriculturii, Taras Visoțki.
Actualele rute feroviare și fluviale pot susține transportul a doar o treime din toată capacitatea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, a mai spus Visoțki.
În același timp, fluxul de marfă pe Dunăre este restrâns din cauza secetei, iar structurile aferente sunt supuse atacurilor continue ale rachetelor și dronelor rusești.
Producția de energie electrică a suferit într-un mod care nu se limitează doar la Ucraina, ci și la statele care dețin centrale nucleare ce se bazează pe Dunăre pentru răcirea lor, printre care se numără România, Ungaria și Bulgaria.
Consecințele devastării barajului Kahovka. Fotografie obținută de sateliții Maxar. Foto: Profimedia Images. Seceta ce se resimte în Europa restrânge și mai mult opțiunile disponibile Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Sateliții au relevat că în Ucraina s-au consumat aproape un milion de hectare de vegetație în anul 2024, în special în zonele de lângă linia frontului – un volum care depășește cu peste dublu suprafața totală distrusă de incendiile vegetale în Uniunea Europeană în aceeași perioadă.
Temperaturile ridicate și aerul uscat sporesc riscul ca impactul unei rachete sau a unui obuz să provoace un incendiu mult mai extins decât ar fi de obicei.
Kahovka a fost distrus de o explozie în iunie 2023, iar Ministerul ucrainean al Agriculturii a semnalat că, din această cauză, cel puțin 500.000 de hectare care nu vor mai fi irigate ar putea, în practică, să se convertească într-un deșert.
Rezervorul Kahovka serva ca principală sursă de apă pentru sistemele de răcire ale centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, care a fost ocupată de armata rusă.
Rusia a depus eforturi de ani de zile pentru a restrânge la maximum opțiunile pe care le are la dispoziție Ucraina. Dacă Europa devine mai caldă, mai uscată și mai inflamabilă, aceste restricții ar putea crește și mai mult.
Putin nu reușește să controleze aceste forțe, însă poate obține beneficii indirecte pe care le primește de la ele.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0