Îngrozirea mondială a provocat de catastrofa din Himalaya. În total, peste 1.000 de persoane au fost raportate dispărute, în urma evenimentului care a lovit zonele din Nepal și Tibet. Într-o interviu exclusivitate cu Libertatea.ro, alpinistul român Horia Colibășanu a dezvăluit motivele care atrag turiștii în aceste regiuni devastate și a detaliat pericolele cu care se confruntă cei care pornesc expediții în Nepal și Tibet.
În Nepal și Tibet, se numără peste 1.000 de persoane dispărute.
26 august, miercuri, a avut loc o catastrofă de amploare în zona de frontieră dintre Nepal și Tibet, după prăbușirea unui ghețar uriaș în Himalaya. Avalanșa s-a îndreptat spre râul Lhende Khola și a provocat o viitură extremă, care a măturat sate, drumuri, poduri și infrastructură de-a lungul văilor din Nepal și Tibet.
Citește șiMomente de cumpănă pentru liderul de la Vatican. Anunțul făcut chiar de la fereastra din Piața San Pietro
În total, cel puțin 165 persoane au pierit, iar aproximativ 1.500 sunt raportate dispărute de ambele laturi ale graniței. Dintre acestea, peste 700 sunt cetățeni străini, conform ultimelor date furnizate de autorități și menționate de Reuters. Bilanțul rămâne provizoriu, iar eforturile de căutare și salvare progresează.
O viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: GettyimagesO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: GettyimagesO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaO viitură devastatoare și o alunecare de teren masivă au lovit granița dintre Nepal și regiunea Tibet, 26 august 2026. Sursa foto: ProfimediaPrintre persoanele dispărute nu s-ar număra români
Conform primelor rapoarte, printre victimele dispărute în Nepal ca urmare a catastrofei din Himalaya, nu există cetățeni români.
În același timp, alpinistul Horia Colibășanu a dialogat cu reporterii de la Libertatea.ro și a precizat că, în mod obișnuit, românii se deplasează în echipe coordonate către Himalaya, cu ghizi alături. Timpul în care aceste expediții sunt planificate este, de obicei, în apogeul sezonului, când condițiile meteorologice sunt bune.
„Nu știu să fie români acolo în acest moment. Sunt, în general, destul de mulți români care merg pe aceste trasee. Eu am fost chiar în primăvară acolo în zonă, dar acum nu este vârf de sezon. Românii, de multe ori, merg cu ghid și sunt mai bine organizați. Nu merg de capul lor și ghizii preferă să meargă când este sezon, când e vremea foarte bună. Asta înseamnă primăvara și toamna”, a explicat alpinistul român, pentru Libertatea.
În același timp, Horia Colibășanu a menționat că, în această perioadă, traseele prezintă un nivel de aglomerație redus, datorită sezonului de muson.
„Vara este muson, este ceva mai puțin aglomerat, dar în general românii nu merg în afara sezonului, dar nu se poate exclude”, a mai spus el.
Este crucial ca turiștii care se aventurează în expediții să se înregistreze la ambasadele din țările de destinație, subliniind importanța acestui act.
Horia Colibășanu subliniază că turiștii pot efectua înregistrarea la ambasadele românești din Asia, pentru ca autoritățile române să fie conștiente de prezența lor și să le ofere ajutor în eventualitatea unei nevoi.
„Nu este obligatorie înregistrarea la ambasade, dar este recomandată. Ambasadele au un sistem destul de bine pus la punct în care, la intrarea în țările din Asia, te anunță că poți să îi contactezi. Eu fac tot timpul chestia asta, mai ales în Pakistan, dar și în Nepal comunică, pentru că ambasada este la New Delhi în India. Este corect să îi ajuți să știe de tine”, a mai precizat el.
Ce motive îi fac să se îndrepte turiștii către regiunile devastate de inundații din Tibet și Nepal?
La acest moment, datele indică că 700 dintre victimele dispariției sunt rezidenți din alte țări, majoritatea fiind turiști care au călătorit în Nepal pentru a explora regiunea. Vălă Langtang, un itinerar de drumeție ce durează trei zile, reprezintă una dintre atracțiile principale ale zonei.
„În zonă este Valea Langtang. Este o vale foarte frumoasă, cum ar fi Bucegii la noi. Este destul de cunoscută, este aproape de Katmandu, nu este foarte lungă, este un trekking de trei zile”, explică alpinistul român.
Chiar dacă locul este extrem de atrăgător, există și o vale cu pante abrupte, un teren abrupt unde, în trecut, au avut loc mai multe tragedii.
„Vorbim de o zonă foarte pitorească, dar și foarte înclinată, motiv pentru care la cutremurul din 2015 acolo au fost alunecări de teren și au fost luate sate întregi. Este o zonă foarte abruptă din Himalaya. Probabil acest aspect are legătură și cu această alunecare de ghețar care a produs viitura.
O secțiune a vizitatorilor nu se afla pe acea vale, care se întinde spre dreapta, ci se aflau la punctul de frontieră cu Tibetul.
Viitura cumva a venit dinspre punctul de frontieră spre intrarea în valea Langtang
<blockquote class=”twitter-tweet” data-media-max-width=”560″><p lang=”en” dir=”ltr”>A horrific scene of severe flooding at the Rasuwagadhi border point on the Nepal-Tibet border.<br>The strong currents wreaked havoc across the area, leaving 400 pilgrims and 105 Indian tourists also missing in the Nepal floods.<a href=”https://x.com/hashtag/NepalFloods?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#NepalFloods</a> <a href=”https://x.com/hashtag/Nepal?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#Nepal</a> <a href=”https://x.com/hashtag/Rasuwa?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#Rasuwa</a> <a href=”https://x.com/hashtag/FlashFlood?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#FlashFlood</a> <a href=”https://x.com/hashtag/Floods?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#Floods</a> <a href=”https://t.co/dwAX12Gj7l”>pic.twitter.com/dwAX12Gj7l</a></p>— Ravi Pandey🇮🇳 (@ravipandey2643) <a href=”https://x.com/ravipandey2643/status/2092559194453098786?ref_src=twsrc%5Etfw”>August 26, 2026</a></blockquote> <script async src=”https://platform.x.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>Horia Colibășanu explică și care sunt cele mai mari pericole pentru alpiniști în Tibet și Nepal
Alpinistul Horia Colibășanu subliniază că evenimentul tragic a afectat în mod particular turiștii aflați în deplasare prin văile și zonele de frontieră, fără a avea impact asupra celor la altitudini înalte. Conform declarațiilor sale, pericolele din aceste regiuni variază considerabil în funcție de poziția oamenilor, iar Nepalul prezintă o vulnerabilitate deosebită la precipitații abundente și viituri.
Majoritatea turiștilor afectați se aflau în autocare pe șosea. Cei aflați în vârf nu au fost afecat. În zona de frontieră am observat că au luat autocare cu totul.
În ceea ce privește condițiile meteo și pericolele pentru alpiniști, Nepalul este o țară în care plouă mult, sunt inundații, o vale poate deveni o zonă de viitură, dar sunt diferite de ceea ce fac cei care merg în expediții (…) Zonele de Himalaya, India, Pakistan și Tibet pot fi periculoase”, precizează alpinistul român, în interviul acordat pentru Libertatea.
<blockquote class=”twitter-tweet” data-media-max-width=”560″><p lang=”en” dir=”ltr”>So sad 😭 let’s pray for Nepal <a href=”https://t.co/HvAMfFW7rp”>pic.twitter.com/HvAMfFW7rp</a></p>— Samuel™ (@MwongelaHub) <a href=”https://x.com/MwongelaHub/status/2092660618352554200?ref_src=twsrc%5Etfw”>August 26, 2026</a></blockquote> <script async src=”https://platform.x.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>În ce condiții ar fi avut șanse mai mari de salvare turiștii din Nepal
Horia Colibășanu explică faptul că șansele de supraviețuire au depins foarte mult de locul în care oamenii au fost surprinși de viitură. În zonele cu versanți în apropiere, cei aflați în calea apelor ar fi putut urca spre teren mai înalt, însă situația a fost mult mai dificilă în zona punctului de frontieră, unde viitura a ajuns brusc.
„Turiștii din zona mai îndepărtată a viiturii puteau să urce pe panta muntelui și aveau o șansă mai bună de a nu fi afectați, dar acolo, în punctul de frontieră, se pare că a venit destul de brusc viitura, oamenii erau pe un teren destul de plat și nu au avut timp să fugă. A fost puțin mai periculos”, explică el.
Alpinistul român afirmă că se constată că este extrem de dificil pentru turiștii din autobuze să scape de viiturile și de alunecările de teren.
„Mi se pare foarte greu să mai apuci să faci ceva când ești într-un autocar și viitura vine și ia tot punctul de frontieră cu tot cu autocare”
acesta a adăugat.
În ce mod a apărut tragedia în Nepal și Tibet?
Dezastrul a luat naștere în zonele înalte ale Himalaya, când o secțiune majoră a bazei unui ghețar s-a desprins la în jur de 5.200 de metri altitudine.
O masă de gheață a căzut la o înălțime de aproximativ 1.200 de metri, trasând în jos cantități uriașe de rocă și sedimente. Această avalanșă de ghea
Materialul căzut a blocat temporar curentul râului, creând un baraj de natură. Odată ce barajul a cedat, apa stocată, alături de gheață, roci și noroi, a început să curgă cu o putere enormă în aval.
O avalanșă compusă din gheață și stânci a căzut în albia râului Lhende Khola, situat în Tibet, la 20 de kilometri de la granița dintre China și Nepal. Sursa foto: Getty Images
În jurul 8:40 dimineața, pe 26 august, evenimentul s-a manifestat, surprinzând localnicii. Autoritățile au fost obligate să lanseze operațiuni de salvare într-o zonă în care infrastructura fusese deja distrusă de viitură.
Primele rapoarte arătau că a avut loc un seism cu 4,4, despre care se susținea că ar fi putut provoca prăbușirea.
US Geological Survey (USGS) a modificat această interpretare. Semnalul seismic detectat nu a rezultat dintr-un cutremur tectonic, ci din prăbușirea colosală a gheții și rocilor și alunecarea de teren.
Lista celor mai afectate zone din Nepal și din Tibet
Printre cele mai grav afectate regiuni din Nepal se găsește districtul Rasuwa, care se află imediat la sud de frontieră cu China.
Viitura a lovit localitățile Timure și Syapru Besi, apoi s-a extins de-a lungul râurilor Bhote Koshi și Trishuli.
În regiunea de aval, au fost afectate și zonele din districtele Nuwakot și Dhading.
În regiunea Tibet, una dintre zonele afectate grav este Gyirong, iar Gyirong Port, un punct de trecere esențial între Tibet și Nepal, a suferit impactul unui torent de apă și sedimente.
COMENTARII / 0