Se creează un element div în document și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className primește valoarea ‘AdSense’.
Citește șiGardienii Revoluției din Iran au atacat un petrolier și amenință că vor lovi nave și în afara Strâmtorii Ormuz
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px‘;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3898755″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/am-fugit-pentru-ca-stiam-ca-o-sa-mor-cum-au-ajuns-medicii-spitalele-si-ambulantele-din-ucraina-tinte-ale-dronelor-rusesti-3898755″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Mărturiile paramedicilor, medicilor și lucrătorilor umanitari descriu o realitate tot mai periculoasă în zonele de război din Ucraina, unde dronele rusești îi urmăresc pe cei care încearcă să salveze vieți. Ambulanțele, spitalele și echipele de intervenție au devenit tot mai des ținte ale atacurilor, iar organizațiile medicale avertizează că extinderea razei de acțiune a dronelor îi obligă să se retragă tot mai departe de linia frontului. OMS a înregistrat peste 3.100 de atacuri asupra unităților medicale de la începutul invaziei rusești, în februarie 2022, arată BBC.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); „Dacă mă opresc, voi muri”
În fiecare deplasare de urgență, Inna Lytvynenko își poartă de obicei vestea de protecție portocalie. În luna iulie a anului precedent, paramedicul a fost trimis în Herson pentru a acorda îngrijiri unei femei rănite într-un atac cu drone rusești. În timpul acestei misiuni, o dronă FPV a lovit ambulanța ei.
Câteva secunde mai târziu, Lytvynenko a auzit un zumzet în cer. O altă dronă zbura direct spre ea, cu viteză mare.
„M-am panicat. Mi-am luat trusa de urgență și am început să fug”, își amintește ea. „Am strigat și am țipat. Știam că, dacă mă opresc, voi muri.”
Se adaugă o funcție în coada de comenzi a obiectului googletag, iar această funcție execută display pentru elementul identificat cu div-gpt-ad-1534428441003-0.
În aproximativ 10 minute, drona a urmărit-o, iar ulterior a continuat zborul. Lytvynenko a fost preluată rapid de poliție.
Totuși, ceea ce ea a numit o „vânătoare de tip safari” nu s-a terminat. Dronurile au lovit încă două vehicule care se îndreptau spre spital pentru a transporta femeia rănită. Abia câteva ore mai târziu, o a treia mașină de poliție a reușit să o scoată din acea zonă.
Atenție! Imagini cu un impact emoțional intens!
După o altă incursiune de tip safari înregistrată la începutul săptămânii, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a solicitat creșterea presiunilor asupra Rusiei în scopul de a stopa ceea ce a denumit
atacuri de vânătoare
și care vizează în mod deliberat civili.
Mai mult de 3.100 de atacuri asupra unităților medicale.
În Ucraina, spitalele și ambulanțele devin din ce în ce mai adesea ținte ale atacurilor cu drone și rachete rusești, iar conform normelor internaționale de drept umanitar, inclusiv Convențiilor de la Geneva, toate părțile implicate într-un conflict trebuie să le asigure protecție.
„Aceasta este o nouă normalitate, care nu ar trebui să fie normalitatea”, afirmă dr. Jarno Habicht, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în Ucraina.
OMS a raportat 3.118 agresiuni asupra structurilor medicale încă de la debutul invaziei rusești, în februarie 2022.
„Asta înseamnă două cazuri pe zi”, spune Habicht.
Din 2023, numărul atacurilor asupra unităților medicale a crescut constant. În 2024, acesta a fost cu 30% mai mare. Anul trecut s-a înregistrat o nouă creștere, de 20%. Potrivit OMS, tendința este de a continua și în acest an.
Un raport nou emis de organizația „Medici fără Frontiere” (MSF) arată că Rusia atacă, în mod sistematic și adesea cu intenție, unitățile medicale ucrainene.
Raportul arată că frecvența atacurilor indică
„Nu poate fi un accident”
În luna precedentă, proiectilele ruse au atacat un spital situat în Kherson, deteriorând în mod sever clădirea și eliminând un medic. Dirigintele spitalului, Olena Timoșenko, susține că instituția a fost țintită în mod deliberat.
„Nu a fost doar o singură rachetă, ci trei rachete care au lovit spitalul la interval de câteva minute una de cealaltă. Nu poate fi un accident”, a declarat ea pentru BBC.
Moscova folosește, de asemenea, cu frecvență, strategia denumită „double-tap”, în care aceeași țintă este atacată de de două ori în interval scurt.
Mai mulți oameni susțin că al doilea atac este planificat în mod deliberat pentru a viza echipele de intervenție care sosesc la scena incidentului inițial în scopul de a salva supraviețuitorii.
În timpul unui atac aerian rusesc recent, de amploare, asupra Kiev, a avut loc o a doua bombardare asupra aceleiași locații, prin care s-au pierdut 7 persoane, printre ele un polițist și un voluntar.
Dronele FPV constituie o pericolă imediată pentru salvatori.
OMS și alte două agenții ale ONU au avut depozitele atacate de forțele ruse în ultima perioadă. Doar luna trecută, aceste facilități au suferit avarii din cauza atacurilor aeriene. Habicht a declarat că organizația trimite coordonatele locațiilor sale atât Moscovei, cât și Kievului, încercând să le asigure protecție împotriva atacurilor.
În ciuda faptului că rachetele și dronele pot acționa fără diferențiere, dronele FPV, echipate cu camere ce transmit imagini în timp real, se remarcă prin precizie mult mai mare.
Un operator poate observa ținta prin camera dronei. Prin urmare, când o dronă FPV lovește o ambulanță, este dificil să se susțină că ținta nu a fost recunoscută.
„Un pilot de dronă poate vedea ținta într-o transmisiune în direct de la camera dronei. Așadar, atunci când lovește o ambulanță, trebuie să fie intenționat”
Robin Meldrum, coordonatorul național al MSF în Ucraina, a precizat.
Dr. Inna Lytvynenko afirmă că își purta vestă de identificare a personalului medical, iar ambulanta avea semne distincte. Prin urmare, ea susține că pilotul dronei a decis să o direcționeze intenționat.
Conform OMS, agresiile asupra ambulanțelor reprezintă 20% din totalul agresiilor asupra sistemului de sănătate din Ucraina, sugerând că acestea se încadrează într-un tipar sistematic.
Civilii se confruntă cu o izolare tot mai accentuată față de serviciile medicale.
Populația civilă din apropierea liniei frontului devine din ce în ce mai izolată de serviciile medicale din cauza atacurilor susținute. În aceste zone, majoritatea rezidenților sunt vârstnici și frecvent suferă de boli cronice. Chiar dacă reușesc să supraviețuiască atacurilor aeriene și bombardamentelor, lipsa de medicamente și a controalelor medicale periodice îi expune la riscuri grave și, în anumite cazuri, la o moarte lentă.
Ambulanțele ar putea să nu reușească să ajungă la victime în nivel critic de pericol.
Lytvynenko și echipa sa verifică în mod continuu rețelele online pentru a identifica posibile amenințări în zonele în care intenționează să intervină.
„Este cu adevărat înfricoșător”, spune ea. „De fiecare dată când ducem un pacient la spital, nu facem decât să ne rugăm. Aceste drone pot apărea de oriunde, pot trece chiar și prin plasele anti-drone.”
În anumite situații, în locul ambulanțelor se mobilizează echipaje de poliție.
Zona de risc în care dronele FPV operează se dilată pe măsură ce Ucraina și Rusia creează aparate cu rază de acțiune tot mai extinsă. Din această cauză, centrele medicale itinerante administrate de multiple instituții de sănătate au fost obligate să-și deplaseze activitatea tot mai departe de linia de front.
„Acum doi ani, puteam ajunge la 5-8 kilometri de linia frontului. Acum nu ne mai apropiem la mai puțin de 30 de kilometri, iar această distanță continuă să crească”, spune Meldrum.
În ultimele 18 luni, MSF a întrerupt vizitele medicale regulate în aproximativ 80 de sate situate în vecinătatea frontului, unde a oferit anterior servicii de îngrijire. Recent, organizația a suspendat și intervențiile de ambulanță în orașul Sloviansk, un punct major din estul Ucrainei.
În acest cadru nu simțim că suntem asigurați, iar în lumina modului în care Rusia desfășoară conflictul, nu credem că se respectă normele de război, afirmă Meldrum.
COMENTARII / 0