Războiul dintre Iran și Statele Unite intră în a șasea lună, fără un final previzibil. În timp ce economia iraniană se degradează, iar inflația atinge niveluri record, oamenii se confruntă cu o scădere puternică a nivelului de trai și trăiesc sub presiunea incertitudinii. În același timp, autoritățile continuă execuțiile și pregătesc noi măsuri împotriva celor care vorbesc cu presa considerată ostilă, relatează EFE, citată de Agerpres.
În vineri, conflictul dintre Iran și Statele Unite atinge a șasea lună, iar pentru milioane de iranieni, luptele nu se rezumă doar la bombardamente și amenințări militare, ci devin tot mai mult o realitate cotidiană. Economia se deterioră rapid, prețurile urcă, iar posibilitatea unui sfârșit al războiului rămâne incertă.
Conflictul lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la 28 februarie trebuia să dureze doar câteva săptămâni, potrivit președintelui american de atunci, Donald Trump. Au trecut însă șase luni, fără să existe, deocamdată, o perspectivă clară asupra încheierii războiului, relatează EFE.
Citește șiDrone detectate lângă Insula Șerpilor. Aeronave şi elicoptere ale Forţelor Armate Spaniole, mobilizate. Ro-Alert în jud. Tulcea
În această etapă, populația iraniană a suferit 39 de zile de atacuri aeriene neîntrerupte, în special în Teheran, cu amenințări de a ruina „civilizația iraniană”, cu lovituri asupra centralelor electrice și, recent, cu o presiune economică în creștere.
Nu vedem sfârșitul războiului și nu știm ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Trăim în așteptarea a ceea ce se va întâmpla
a spus o femeie din Teheran în cadrul unei interviuri pentru EFE, menționând că la începutul conflictului și-a pierdut locul de muncă la un ONG internațional.
Ea declară că nu mai așteaptă să obțină un post în cadrul unei companii străine, unde remunerațiile sunt superioare și se acordă în monedă străină, cel puțin până la războiului.
„Trăiesc în incertitudine absolută”, a explicat femeia.
Sărăcia lor crește constant.
În timp ce buclele de explozie au devenit mai îndepărtate, majoritatea iranienilor își concentrează atenția pe starea economică. Teheran nu a suferit bombardamente încă din aprilie, iar cele mai recente atacuri s-au desfășurat în iulie, în partea de sud a țării. În același timp, economia rămâne sub influența conflictului și a sancțiunilor.
În luna iulie, rata inflației pe termen anual a crescut la 87,9%, iar pentru alimente s-a atins un nivel de 128%. În același timp, moneda iraniană a scăzut la un nou minim istoric, atingând luni 2.025.000 de riali pentru un dolar pe piața neoficială.
„În fiecare zi devenim mai săraci și este chiar greu să cumpărăm bunuri de primă necesitate. Nu știu cât timp vom mai putea îndura această situație dezastruoasă”, a declarat Nahid, o femeie de 64 de ani din Teheran.
Fatima, în vârstă de 39 de ani, afirmă că devine din ce în ce mai dificil să asigure hrană copiilor săi.
„Este imposibil să-mi hrănesc copiii așa cum trebuie”
Ea menționează că fructele și carnea se scad treptat în alimentația familiei.
„În cele din urmă, întotdeauna oamenii obișnuiți și cei mai vulnerabili sunt cei care plătesc prețul războiului și conflictului”
a declarat ea pentru EFE.
Statele Unite au lansat Operațiunea „Paria Economică”, iar se preconizează că situația economică se va deteriora, deoarece aceștia intenționează să restrângă sever opțiunile financiare ale Iranului și să impună presiuni asupra Republicii Islamice.
Executări și amenințări privind o nouă represiune
În ciuda conflictului, guvernul iranian a menținut operațiunile de execuție. În anul 2025, în Iran s-au raportat 2.159 de execuții prin spânzurare.
Începând cu debutul conflictului, cel puțin 28 de persoane, condamnate pentru implicarea în protestele din ianuarie, au fost executate. Protestele, declanșate de dificultățile economice, s-au evoluat rapid într-o mișcare de contestare a regimului islamic.
Alte zeci de persoane au fost executate pentru presupusa colaborare cu Statele Unite sau Israel.
În același interval, autoritățile ar putea impune măsuri suplimentare asupra iranienilor care interacționează cu mass-media internațională.
Un proiect legislativ prevede sancțiuni penale de până la doi ani de închisoare pentru persoanele care oferă interviuri unor mass-media ostile. În cazul publicațiilor considerate non-ostile, acordarea interviurilor ar trebui să fie precedată de obținerea prealabilă a aprobării Ministerului Informațiilor.
În mijlocul lunii August, parlamentul a aprobat proiectul, însă acesta trebuie să fie ratificat de Consiliul Gardienilor, instituția care deține ultimul cuvânt în procesul legislativ, și să fie promulgat de președintele Masoud Pezeshkian.
Guvernul condus de Pezeshkian, perceput ca un moderat, a respins proiectul, pe care îl consideră prea restrictiv, și încearcă să prevină intrarea lui în vigoare.
Într-o națiune din ce în ce mai fragmentată, anumite libertăți sociale se confruntă cu provocări.
Autoritățile au relaxat anumite prevederi privind îmbrăcămintea femeilor, în special cele referitoare la purtarea vălului, în aceeași perioadă.
Tehran din anumite cartiere devine din ce în ce mai asemănător cu localurile din marile capitale europene. Muzică de Kylie Minogue și Dua Lipa răsună în cafenele și restaurante, iar un număr de femei nu mai poartă văl, se machiază și aleg ținute care ar putea fi întâlnite pe străzile din Madrid sau Paris.
Această imagine reflectă Iranului care încearcă să se facă vizibil după ani de proteste și restricții sociale.
Aparenta relaxare provoacă nemulțumiri în rândul conservatorilor, care consideră că prin aceasta se încălță principiul „modestiei” feminin și solicită autorităților să intervină.
În ultimele săptămâni, un număr considerabil de cafenele s-au închis ca urmare a unor astfel de reclamații. După șase luni de război, iranienii se află într-o situație complexă, caracterizată de incertitudine, presiuni economice și tensiuni sociale, iar perspectiva încheierii conflictului nu pare să fie aproape de a fi clară.
COMENTARII / 0