Rusia își amplifică operațiunile de bombardament asupra Ucraine
Ofensiva de iarnă a Rusiei a început deja, mai devreme decât se prognozase, iar aceasta pare să fi adus și o transformare profundă în felul în care Moscova desfășoară războiul.
În luna septembrie, conform serviciilor de informații ucrainene, care se bazează parțial pe interceptări de comunicații ruse, președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi relaxat restricțiile anterioare referitoare la țintele pe care armata sa le putea ataca.
Citește șiGalerie Foto Bilanțul după ziua lui Putin: valuri de rachete și drone, 32 de morți, dintre care cinci copii, într-o clădire rezidențială din Priluki
Rusia a intensificat operațiunile sale, trecând de la atacurile asupra infrastructurii energetice la distrugerea elementelor esențiale pentru viața civilă: depozite de alimente și combustibil, căi ferate, centre de date, rețele de comunicații și poduri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că documentele preluate de serviciile de informații ale Ucrainei permit atacuri asupra infrastructurii, logisticii, drumurilor, școlilor și spitalelor.
„pentru a forța oamenii să părăsească capitala și diferite orașe: acesta este scopul operațiunii”
Autoritățile din Ucraina susțin că scopul urmărit este să facă existența în principalele orașe ale națiunii din ce în ce mai dificilă, astfel încât durerea civililor să se convertească într-o presiune politică ce va conduce la o rezolvare în conformitate cu cerințele Moscova.
Pentru Putin, dificultatea constă în faptul că presupunerea fundamentală a acestei tactici rămâne nedovedită. Rusia a demonstrat că poate deteriora condițiile de trai ale ucrainenilor, însă nu a dovedit că această suferință îi determină pe ucraineni să se supună.
În septembrie, un sondaj efectuat de KIIS a relevat că 77% dintre participanți susțin că Ucraina trebuie să păstreze rezistența armată chiar dacă atacurile rusești provoacă lipsa electricității, încălzirii și canalizării în rândul populației.
Astfel, aceasta reprezintă o fază nouă și mai periculoasă a conflictului, fiind totodată un joc riscant pentru Kremlin.
O strategie veche
Fostul comandant al Armatei SUA în Europa, Ben Hodges, a descris ultima abordare a Rusiei drept un pas către „strategia de la Groznîi sau Alep”. Și Mariupolul se înscrie în aceeași logică.
Bătăliile au variat, însă strategia rămânea clară: convertirea existenței civile în segment al frontului și credința că durerea ar diminua rezistența.
Singurul aspect modificat rămâne echipamentul de asediu. Putin nu necesită forțe militare amplasate în afara granițelor unui oraș. Rusia nu poate înconjura Kievul, Harkovul și Odesa în același mod în care a înconjurat Mariupolul. Dronele și rachetele oferă posibilitatea de a ataca infrastructura acestor orașe de la distanțe de sute de kilometri.
Această iterație recentă a „algoritmului lui Putin” se orientează spre dinamica urbană. Rusia nu mai se limitează la scopuri militare sau la infrastructura electrică, ci la mecanismele ce susțin viața în orașe: depozite, centre de date, poduri, trenuri, aprovizionarea cu combustibil, comunicații și administrarea și distribuția apei.
Nu este obligatoriu ca un oraș să fie distrus în totalitate pentru a fi paralizat. Când aceste fluxuri sunt întrerupte de multe ori, viața cotidiană devine din ce în ce mai dificil de susținut.
Kiev găzduiește poduri care ilustrează modul în care se aplică această strategie. Podurile de Nord și de Sud au suferit șapte atacuri în primele patru zile ale lunii octombrie. Rusia a încercat să genereze daune structurale semnificative, însă chiar și închiderea temporară poate afecta grav fluxul rutier într-un oraș separat de râul Dnipro.
Numărul de drone rusești a crescut brusc
Datele indică cât de repede Rusia a extins acest arsenal nou.
Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Moscova a operat în iunie aproximativ 350 de drone cu motor cu reacție, în iulie 1.500 și în august 2.850. Până pe 29 septembrie, numărul de lansări în luna respectivă a atins deja 3.177, iar ulterior autoritățile aeriene au estimat că totalul pentru septembrie s-a ridicat la aproape 3.500.
Începând cu acea perioadă, ritmul a crescut din nou.
În săptămâna care s-a încheiat pe 4 octombrie, Zelenskyy a afirmat că Rusia a lansat peste 1.900 de drone de atac, dintre care peste 800 erau de tip cu propulsie cu reacție, însoțite de 1.700 de bombe aeriene ghidate și 25 de rachete.
Arme dezvoltate pentru mediul urban
Tehnologia avansează în același timp cu numărul de drone. Specialiștii ucraineni au analizat un dispozitiv exploziv creat de Rusia pentru a deteriora pilonii de înaltă tensiune și structurile de oțel ale podurilor. Acest sistem include o sarcină principală de aproximativ 40 de kilograme și patru module de impact adiționale, utilizând detonatoare de contact deosebite, denumite „mustăți”.
Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier prezidențial ucrainean pe probleme de tehnologie de apărare, afirmă că aceasta a fost creată „special pentru distrugerea stâlpilor de înaltă tensiune și a structurilor metalice ale podurilor”.
Acesta reprezintă unul dintre cele mai semnificative aspecte ale campaniei. Rusia nu se restrânge doar la majorarea volumulului de drone lăsate deasupra orașelor ucrainene. În schimb, fabrică în masă armament mai rapid și îl modifică pentru a lovi sistemele fizice care susțin funcționarea acestor orașe.
Versiunile recente ale vehiculului Geran se bazează pe motoare cu reacție și pe un sistem de navigație autonomă îmbunătățit, fapt ce le conferă o rezistență sporită la interceptarea de către unitățile mobile de artilerie și dronele de interceptare mai accesibile dezvoltate de Ucraina pentru a contracara modelele Shahed anterioare.
Nu este doar un bombardament, ci o doctrină.
Există, de asemenea, un presupus document de planificare rus, obținut de Ucraina și prezentat partenerilor europeni. Se pare că acesta vizează substațiile care leagă Ucraina de importurile europene de energie electrică, instalațiile hidroelectrice și stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare funcționale ale Ucrainei la rețea.
Sistemele de alimentare cu apă și de evacuare a apei uzate sunt incluse și în lista de ținte, cu accent pe Kiev, Harkov și Odesa.
Documentul nu a fost verificat de o terță parte, fapt esential. Totuși, Denys Shmyhal, ministrul energetic al Ucrainei, susține că documentul a lăsat în șoc partenerii europeni cărora i s-a prezentat.
„Partenerii noștri, la fel ca noi, au fost șocați de cinismul său, de acest calcul rece, terorist, privind modul în care să ne distrugă sectorul energetic”, a declarat el.
În momentul în care tensiunea se deplasează către vest
Autoritățile din Ucraina susțin că Moscova realizează că convertirea orașelor în zone mai greu de locuit ar putea determina un număr mai mare de persoane să se îndrepte spre vest.
Nu există, totuși, dovezi suficiente pentru a susține că acesta constituie scopul principal al campaniei. Totuși, un nou val de refugiați ar genera, fără îndoială, un efect secundar benefic pentru Moscova.
Peste un milion de ucraineni se află deja în Polonia, sub protecție temporară. Totuși, această Polonie diferă considerabil de cea din februarie 2022.
În sezonul de vară, CBOS a evidențiat că 52% dintre polonezi erau împotriva creșterii numărului de refugiați ucraineni, în timp ce 42% erau în favoarea acestei măsuri. În primele săptămâni post‑invazie, nivelul de susținere a atins 94%.
Un alt aflux masiv ar deveni rapid o problemă politică internă în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. Presiunea exercitată de Rusia asupra Kievului ar putea deveni, astfel, presiune politică la Varșovia.
Răspunsul Ucrainei
Ucraina dezvoltă, în mod propriu, o strategie de contracarare. Dronele sale, cu autonomie extinsă, atacă rafinăriile rusești, depozitele de combustibil și alte elemente ale sectorului petrolier care susțin și alimentă conflictul.
Kievul atacă și bazele de stocare și de lansare a drone, amplifică războiul electronic și pune în funcțiune drone de interceptare cu viteză crescută.
În plus, există FP-7, noua armă balistică fabricată în interiorul Ucrainei, care a intrat în faza de luptă pentru prima dată în această lună.
Zelenskyy afirmă că următorul pas este FP-9, o rachetă balistică cu o rază de acțiune mult mai mare, despre care se preconizează că va fi gata în această toamnă și care este concepută să atingă ținte aflate la distanțe atât de mari încât să poată ajunge până la Moscova.
Pentru ce motive bombardamentele punitive funcționează rar?
Chiar și cu toate noile tehnologii, defectul major al planului lui Putin este unul antic. Încercările de a bombardui populația civilă pentru a o forța să accepte politicile au o istorie neplăcută.
Analiza realizată de politologul Robert Pape, care a examinat peste 30 de operațiuni aeriene de forțare, a relevat că metodele punitive concepute pentru a induce durere în rândul civililor nu au determinat, de obicei, capitularea autorităților. Efectul negativ al atacurilor aeriene a fost mai pronunțat atunci când acestea au izolat adversarul de posibilitatea de a-și realiza scopurile militare.
Conform lui Pape, astfel de atacuri de bombardament ar putea genera rezultatul invers, consolidând sentimentul de apartenență națională și amplificând resentimentele împotriva agresorului.
Ucraina a suferit deja peste patru ani de eforturi rusești de a submina societatea. Totuși, un sondaj realizat de KIIS în septembrie a evidențiat că 77% dintre participanți consideră că țara trebuie să persiste în rezistență, chiar dacă atacurile ar elimina electricitatea, încălzirea și canalizarea pentru populație.
Pentru Kremlin, aceasta este marea necunoscută a noii strategii: cât de mult poate fi împinsă o societate înainte ca suferința să producă capitulare și cât de mult, dimpotrivă, poate alimenta rezistența.
COMENTARII / 0