The Guardian spune că operațiunea de sabotaj pe care Rusiei i se atribuie pe tot continentul european refacă din nou impulsul, forțând statele să se confrunte cu o problemă pe care încearcă să o soluționeze de la debutul conflictului din Ucraina: modul de a impune Moscovei un cost major pentru acțiunile ce rămân, în mod intenționat, sub nivelul unui război convențional.
Numai în ultima lună, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită lângă un avion de marfă ucrainean pe aeroportul din Leipzig, Germania, Polonia s-a confruntat cu acte suspectate de sabotaj, iar o serie de explozii și incendii inexplicabile au afectat instalații din domeniul apărării care aprovizionează Ucraina în întreaga Europă.
Atacurile, menite să semene haos și să submineze sprijinul acordat Ucrainei, variază foarte mult în ceea ce privește amploarea și complexitatea lor, dar au o caracteristică comună: adesea este dificil să se stabilească în mod concludent că provin din Moscova.
Citește șiUniunea Europeană va sancţiona platformele online care difuzează execuţia în direct a unui american
Serviciile de informații din Rusia nu se bazează în principal pe agenți profesioniști trimisi în întreaga Europă, ci se bazează pe o incertitudine inerentă modului de organizare al operațiunilor. Presupușii sabotori sunt recrutați din ce în ce mai mult la distanță, inclusiv prin canale Telegram, și sunt plătiți în criptomonede pentru a executa sarcini individuale, ceea ce permite ofițerilor de informații ruși care îi coordonează să rămână în siguranță acasă.
În această săptămână, în Danemarca, autoritățile au semnalat că Moscova atrage cetățeni danezi pentru a desfășura acte de sabotaj împotriva unor companii din sectorul apărării care au legături cu Ucraina.
Totuși, măsura în creștere a atacurilor și viteza cu care autoritățile europene sunt de astăzi dispuse să îndrepte critica spre Moscova indică o posibilă schimbare în atitudinea lor.
În iulie 2024, un colet incendiar a provocat un foc la depozitul DHL din Leipzig; doar aproximativ nouă luni mai târziu, autoritățile germane au descoperit o legătură concretă cu GRU, serviciul de informații militare al Rusiei.
În această ocazie, Berlin a răspuns cu mult mai prompt. Numai câteva zile după al doilea incident de la aeroportul din Leipzig, autoritățile din Germania au adresat public acuzații împotriva Moscova – un indiciu al creșterii încrederii în abilitatea de a detecta operațiunile rusești și al diminuării răbdării față de ceea ce consideră o campanie de sabotaj din ce în ce mai dificilă.
Berlinul a devenit, totuși, mai rapid în a direcționa atenția spre Moscova, însă măsurile de sancționare adoptate până în prezent au urmat o abordare mai rezervată.
Reacția Germaniei la atacul eșuat cu drone din Leipzig părea să vizeze menținerea tensiunilor sub control, evidențiind totodată o problemă și mai complexă: ce acțiuni poate adopta Europa, în realitate, dincolo de sancțiuni și expulzări diplomatice, fără a provoca o confruntare militară directă.
Berlin a anunțat închiderea unui centru cultural rus și a unui consulat rus, fapt care a determinat Moscova să închidă Institutul Goethe, deja afectat; această acțiune a constituat o represaliu moderată, mai degrabă decât o adevărată escaladare.
Marja de manevră a Europei în ceea ce privește represaliile este, de asemenea, limitată de competențele acordate agențiilor sale de informații. Spre deosebire de CIA, multe servicii europene au ca sarcină principală colectarea de informații și dispun de o libertate de acțiune mult mai redusă în ceea ce privește desfășurarea operațiunilor sub acoperire în străinătate. Acest lucru lasă guvernelor relativ puține instrumente la dispoziție, situate între sancțiunile diplomatice și economice, la un capăt al spectrului, și acțiunile militare deschise, la celălalt capăt. Pentru a remedia această deficiență, mai multe state membre ale UE, printre care și Țările de Jos, au prezentat recent proiecte de lege care ar extinde considerabil competențele de supraveghere ale agențiilor de informații ale țării respective.
Un domeniu în care Europa poate face dovada unor măsuri mai concrete este disponibilitatea sa tot mai mare de a reține navele legate de flota fantomă a Rusiei. Miercuri, autoritățile norvegiene au confiscat o navă rusească în arhipelagul arctic Svalbard, la cererea Ucrainei.
Criticii, totuși, susțin că aceste măsuri nu reprezintă încă un obstacol suficient pentru a descuraja Moscova.
„De fiecare dată când nu luăm nicio măsură, îl încurajăm pe Putin să continue”, a declarat un parlamentar european, care a dorit să rămână anonim.
Polonia și statele baltice au susținut cu cea mai mare hotărâre acest argument, încurajând în mod constant aliații din Europa de Vest să adopte o poziție mai aspră față de Moscova.
„Războiul hibrid nu este doar o neplăcere pe internet”, a declarat joi ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski. „Războiul hibrid înseamnă echipe de asasini, înseamnă piromani, înseamnă aruncarea în aer a trenurilor în mișcare, așa cum s-a întâmplat în Polonia, înseamnă încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră”.
„Trebuie să-l convingem pe Putin că astfel de acțiuni nu sunt fără consecințe”, a adăugat el.
În același timp, Sikorski părea să observe, într-un mod oarecum amuzant, restricțiile instrumentelor pe care le are în prezent Europa. Referindu-se la reacția Poloniei la operațiunile rusești suspectate anterior, el a spus:
„De fiecare dată când Rusia a comis un incendiu intenționat sau a încercat să arunce în aer un tren în mișcare… am închis un consulat rus, dar am rămas fără consulate de închis”
Rusia, neprevăzută după impasul din Ucraina. SUA nu exclud posibile scenarii de atac asupra NATO.
Europa trebuie să adopte măsuri pentru a contracara sabotajele, spune un analist.
„Ceea ce provoacă Rusia este slăbiciunea”
COMENTARII / 0