Miza nu mai se limitează la aspectul teritorial. În spatele conflictului vechi se află, deocamdată, și perspectiva exploatării unor resurse petrolifere semnificative din Atlanticul de Sud. Associated Press scrie.
Milei accentuează intensitatea în disputa cu Marea Britanie.
În cadrul unei emisiuni difuzate la televizor, Javier Milei a afirmat că Argentina nu se va lăsa neimplicată în contextul dezvoltării inițiativelor petroliere din regiunea revendicată de Buenos Aires. Președintele argentinian a anunțat introducerea unor sancțiuni mai severe asupra firmelor active în exploatarea offshore și intenționează să extindă posibilele pedepse și către furnizori, acționari și cadre de conducere ale companiilor.
Citește șiZelenski îi oferă lui Trump o alternativă la acordul cu Rusia: „Noi suntem cei care decidem dacă aceste rafinării vor funcționa sau nu”
Argentina has singled out the Sea Lion oil project near the Falkland Islands as an urgent threat to its sovereignty claim.
The field, estimated to contain around 1.7 billion barrels of oil, is being developed by Britain’s Rockhopper Exploration and Israel’s Navitas Petroleum.… pic.twitter.com/TWb9iOi35c
— Clash Report (@clashreport) September 4, 2026
Milei a anunțat finanțarea unei noi baze navale în provincia Tierra del Fuego, situată la capătul sudic al Argentinei, și a anunțat, de asemenea, întărirea capacităților de comunicații ale țării în acea regiune. Guvernul argentinian a emis, în mod separat, un decret și un proiect de lege ce vizează măsurile împotriva proiectului Sea Lion.
„Orice avans suplimentar în Malvine va fi considerat o încălcare a securității noastre naționale”,
a declarat Milei, conform AP.
„Cum se desfășoară situația petrolului din apropierea insulelor?”
Proiectul Sea Lion, amplasat la aproximativ 220 km la nord de Insulele Falkland, este în dezvoltare de către compania britanică Rockhopper Exploration în colaborare cu partenerii israelieni Navitas Petroleum. Se estimează că prima extracție de petrol va începe în martie 2028.
Proiectul a depășit deja faza de planificare; lucrările de infrastructură au început în Insulele Falkland, iar forajele pentru prima etapă sunt programate să pornească la începutul anului 2027. Această fază inițială implică 11 sonde submarine conectate la o navă de producție, stocare și descărcare a petrolului, denumită FPSO.
Proiectul poate să crească semnificativ. Navitas evaluează posibilitatea de a accelera etapele ulterioare, ceea ce ar putea adăuga până la 125.000 de barili de petrol pe zi la capacitatea de producție planificată. Această posibilitate intensifică disputele cu Argentina. Buenos Aires consideră că exploatarea resurselor din aceste zone maritime este ilegală, întrucât revendică suveranitatea asupra insulelor și a zonelor înconjurătoare.
Trump a generat o stare de incertitudine
Donald Trump a complicat situația prin declarațiile sale recente. Întrebat dacă administrația americană își reconsideră poziția privind Insulele Falkland, Trump a răspuns că își revizuiește toate pozițiile. Ulterior, într-un interviu pentru GB News, președintele american a evitat să spună dacă Statele Unite ar sprijini Marea Britanie în cazul unui nou conflict pentru insule. În schimb, Trump a reluat criticile la adresa Marii Britanii pentru sprijinul pe care Londra nu l-ar fi oferit suficient în timpul campaniei militare conduse de SUA împotriva Iranului.
Washington a menținut, pe parcursul mai multor decenii, o poziție neutră în disputa privind suveranitatea Insulelor, chiar dacă a recunoscut administrarea de facto a acestora de către Marea Britanie. O schimbare reală a acestei atitudini ar avea o încărcătură diplomatică puternică.
Regatul Unit: suveranitatea nu poate fi negociată
Londra a răspuns prompt și a subliniat că nu va abandona Insulele Falkland. Autoritățile din Marea Britanie menționează și dreptul rezidenților insulelor la autodeterminare. În referendumul din 2013, în jur de 99,8% dintre alegători au ales să păstreze statutul de teritori britanic de peste mări. Pentru Argentina, însă, revendicarea insulelor constituie una dintre rarele chestiuni care depășesc fricile politice interne.
Insulele Falkland. Sursa foto: X
Conflictul care încă nu se liniștește, continuă să zgârie amintirile Argentinei
Argentina și Marea Britanie au purtat un război pentru Falkland în 1982, după ce forțele argentiniene au ocupat insulele. Conflictul a durat aproximativ două luni și s-a încheiat cu victoria britanică. Au murit 649 de militari argentinieni, 255 de militari britanici și trei locuitori ai insulelor. Mai mult de patru decenii mai târziu, revendicarea argentiniană rămâne înscrisă în Constituția țării și reprezintă o temă puternică a identității naționale. Pentru Milei, momentul este și unul politic. Președintele argentinian urmează să intre într-un an electoral, în timp ce popularitatea sa a scăzut, iar economia continuă să reprezinte o problemă majoră. Opoziția îl acuză că folosește problema Malvinelor pentru a recâștiga sprijin politic. Milei respinge însă această interpretare și susține că revendicarea insulelor este o cauză care trebuie să depășească orice diferență politică.
Pe 14 iunie 1982, armata argentiniană a cedat, iar Royal Marines a ridicat steagul britanic în West Falkland pentru a semnala încheierea conflictului. Sursa foto: X
Ce motive determină ca această situație să fie urmărită cu atenție în acest moment?
Disputa are în prezent o combinație pe care nu a mai avut-o de mult timp: un proiect petrolier care se apropie de producție, o Argentina care își consolidează prezența militară în sud și un președinte american care lasă deschisă posibilitatea reconsiderării poziției Washingtonului. Asta nu înseamnă că un nou conflict militar este iminent. Argentina insistă oficial asupra recuperării insulelor pe cale diplomatică, iar declarațiile lui Trump nu reprezintă deocamdată o schimbare formală a politicii americane. Dar dacă Sea Lion va intra în producție în 2028, disputa privind Falkland ar putea căpăta o miză economică mult mai mare decât cea pe care a avut-o în ultimele decenii.
COMENTARII / 0