Până în urmă cu doar două decenii, consensul științific era că nicio civilizație umană nu ocupase vreodată Amazonia înainte ca întregul continent sud-american să fie schimbat radical de sosirea conchistadorilor spanioli și portughezi. Însă noile scanări aeriene cu laser, care au cartografiat în jur de 4.500 km² din pădurea tropicală aflată în vestul Braziliei au rescris complet istoria prezenței umane în Amazonia precolumbiană, scrie Gizmodo.
În cadrul unei expediții, grupul de cercetători condus de arheologul Martti Pärssinen din Universitatea din Helsinki a identificat peste 400 de structuri monumentale din pământ, extrem de bine păstrate, împreună cu situri ceremoniale și trasee ascunse în spatele vegetației dense a pădurii tropicale braziliene.
Mai mult, pornind de la cele aproximativ 400 de situri confirmate, cercetătorii estimează că în întreaga regiune ar exista între 20.000 și 30.000 de asemenea lucrări de pământ. Pärssinen și colegii săi consideră că aceste structuri reprezintă dovezile unei civilizații interconectate și multiculturale, care a înflorit în inima Amazoniei între anii 600 î.e.n. și 850 e.n. – o populație de milioane de oameni care a modificat profund ecosistemul pădurii tropicale.
Citește șiAlertă de securitate la o bază militară britanică folosită de SUA și NATO. Doi cetățeni letoni au fost arestați
Ei au atribuit culturii numele Aquiry, inspirându‑se din termenul indigen Iñapari pentru râul Acre, un afluent al Amazonului care curge lângă sutele de situri antice ale civilizației pierdute.
„Cercetarea arată că impactul omului asupra mediului amazonian a fost mult mai mare decât se credea până acum”, a declarat Pärssinen într-un comunicat de presă. „Acest lucru are implicații directe asupra modului în care înțelegem istoria bioculturală a regiunii”, a subliniat el.
Amazonia a fost supusă unei cartografieri laseristică
Pärssinen și grupul său au recurs la un dispozitiv de cartografiere aeriană, denumit lidar, acronim pentru „Laser Imaging, Detection, and Ranging” (imagistică, detectare și măsurare cu laser), pentru a crea hărți ale structurilor antice ale civilizației Aquiry.
Radar este termenul mai familiar, iar lidar funcționează prin emiterea de fascicule laser către o suprafață și măsurarea modului în care lumina se reflectă înapoi. În ultimii ani, scanările lidar – sigure și neinvazive – au permis arheologilor să identifice situri ascunse, de la ruinele timpurii ale Imperiului Khmer din Cambodgia, îngropate sub junglă, până la un oraș mayaș uitat dintr-o rezervație naturală din Mexic.
Într-un comunicat, profesorul Juha Hyyppä, expert în teledetecție și fotogrammetrie la Institutul Finlandez de Cercetare Geospațială, a precizat:
„Am zburat pe trasee rectilinii lungi, de aproximativ 450 de kilometri, cartografiind câte o fâșie de aproximativ un kilometru lățime la fiecare 10 kilometri”
și a subliniat că fiecare segment de zbor a fost documentat cu o lățime de aproximativ un kilometru.
„Acest lucru ne-a permis să acoperim o suprafață continuă cât mai mare posibil”
Hyyppä, responsabil pentru această parte a cercetării, a publicat miercuri rezultatele în revista Nature.
Măsurarea lidar a identificat structuri geometrice de amploare, denumite geoglife, precum și trasee rectilinii care, în anumite cazuri, le conecta între ele. Alceu Ranzi, specialist în geografie de la Universitatea din Acre, a precizat că aceste geoglife pot fi extrem de complicate, incluzând forme cu cinci și opt laturi, precum și cercuri perfect înscrise în pătrate.
„În aceeași perioadă în care Pitagora era în Grecia antică și își formula teorema, aici în Amazonia existau oameni care făceau geometrie”, a declarat Ranzi, unul dintre autorii noului studiu, pentru revista Science.
Printre geoglifurile cele mai cunoscute din America de Sud se numără, fără îndoială, cele din Peru, cunoscute sub numele de Linii Nazca, FOTO: Bildarchiv Steffens / akg-images / Profimedia
O civilizație cu milioane de oameni?
În anumite geoglife, urmele de carbon găsite în cadrul investigațiilor anterioare, realizate la nivelul solului, au permis arheologilor să determine vechimea straturilor de pământ prin tehnica radiocarbonului, estimând-o la aproximativ 2.500 de ani.
Aceste investigații au permis grupului de specialiști să calculeze că civilizația Aquiry avea între 1,25-3 milioane de indivizi, distribuită într-un teritoriu care corespunde la aproximativ 3% din Amazonie și se întinde pe 183.000 km².
Heiko Prümers, cercetător la Institutul Arheologic German, care a studiat și el așezări umane antice din Amazonia, s-a arătat însă rezervat în privința acestor estimări spectaculoase. După cum a declarat pentru Scientific American, prezența acelorași tipuri de geoglife în sute de situri ar putea reflecta mai degrabă „relocările frecvente” ale populației Aquiry decât existența unei populații extrem de numeroase și dens distribuite.
zeci de milioane de oameni ar fi rezidenți în păduri tropicale, zone considerate până acum aproape neatinse, dacă aceste estimări se confirmă. Pärssinen și colaboratorii săi afirmă că au descoperit probe convingătoare că civilizația Aquiry a lăsat o influență profundă asupra ecosistemului amazonian.
Practicile de horticultură și gestionarea pădurii au stimulat proliferarea unor specii de arbori fructiferi cu conținut proteic ridicat, tipice zonei, printre care castanul de Brazilia și palmierul Bactris gasipaes, precum și diverse palmieri fructiferi, cum ar fi bacaba și uricuri. Analiza fitoliților – deposituri microscopice de minerale în țesuturile vegetale – indică, de asemenea, cultivarea porumbului și a dovleacului în acea perioadă.
„Descoperirile noastre răstoarnă ceea ce credeam că știm despre trecutul regiunii amazoniene”, a subliniat Pärssinen. El a adăugat că aceste transformări provocate de oameni în Amazonia i-ar putea determina pe cercetători să regândească modul în care activitatea umană modernă a influențat pădurile tropicale.
„Această civilizație a influențat de asemenea producția și bilanțul de carbon al Amazoniei antice”, a spus el. „Iar acest lucru ar trebui să fie luat mult mai bine în considerare în modelele climatice viitoare”, consideră cercetătorul.
COMENTARII / 0