Statele Unite și Rusia, marii producători de armament, ar fi înclina să se opună oricăror inițiative menite să impună restricții legale asupra utilizării armelor autonome, în contextul în care discuțiile pe această temă încep săptămâna aceasta la Geneva, relatează Reuters.
Avansurile în domeniul IA au accelerat dezvoltarea dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și altor echipamente militare capabile să execute acțiuni letale fără intervenția umană. Tehnologii semi-autonome susținute de IA au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, în ciuda preocupărilor de natură etică.
În cadrul unei adunări organizată de Naţiunile Unite, se urmărește să se ia o hotărâre privind posibilitatea inițierii unor negocieri ce vizează încheierea unui acord juridic obligatoriu ce stabilește interdicții și reglementări pentru sistemele de arme autonome letale (LAWS).
Citește șiXi Jinping cere comerț liber și respinge protecționismul, înaintea întâlnirii cu Trump și Putin în China
Totuși, în ciuda faptului că majoritatea dintre cele 128 de state care au semnat Convenţia privind anumite arme convenţionale (CCCW) aprobă iniţiativa, puterile militare dominante, inclusiv Statele Unite, Rusia și Israel, rezistă, susținând că legea umanitară actuală este adecvată.
ONU, Comitetului Internaţional al Crucii Roşii și Papa au subliniat riscurile armelor autonome și au susținut impunerea unei reglementări.
„Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu‑se cu paşi mari”.
Verity Coyle, de la Human Rights Watch, a subliniat că este esențial să nu lăsăm mașinile să determine viața și moartea pe câmpul de luptă și a avertizat că realitatea distopică se apropie rapid, cerând măsuri ferme privind utilizarea armelor autonome.
Doi diplomaţi au declarat pentru Reuters că discuţiile se anunţă dificile. Totuşi, au adăugat aceştia, statele ar putea găsi un teren comun pentru a ajunge la un compromis până la sfârşitul săptămânii. Toate opţiunile sunt pe masă, a precizat unul dintre ei: un acord cu caracter juridic obligatoriu, unul fără caracter obligatoriu sau un acord hibrid care să le combine pe ambele.
Riscul de eroare este un factor critic.
Unii activiști critică faptul că sistemele de arme autonome pot manifesta un comportament imprevizibil, ceea ce crește riscul unor erori fatale.
Anna Hehir, responsabilă cu guvernanţa IA militară în cadrul think tankului Future of Life Institute, cu sediul în Statele Unite, a declarat că sistemele LAWS nu mai ţin de domeniul science-fiction, citând informaţii din presă conform cărora în Ucraina au fost utilizate sisteme complet autonome.
Statele Unite optează pentru linii directoare în loc de reglementări obligatorii privind armamentul autonom (LAWS), susținând că dreptul internaţional deja stabilește un cadru pentru conduita războiului. În acest sens, au sugerat un termen de cinci ani pentru desfăşurarea negocierilor, în scopul unui acord neobligatoriu.
Crucea Roşie susține că dreptul umanitar nu tratează corespunzător pericolele particulare ale armelor autonome.
Rusia nu a făcut publică poziția sa înainte de discuții, însă a respins deja în trecut propuneri cu caracter juridic obligatoriu. Uniunea Europeană, care participă la negocieri în calitate de observator, ar fi blocată să preia cuvântul, a declarat pentru Reuters un diplomat occidental de rang înalt.
Anne Hehir a subliniat că Statele Unite și Rusia ar putea încerca să submineze orice acord, la fel cum în septembrie au acționat prin un document referitor la armamentul autonom și la riscul său de a produce daune.
Verity Coyle, în interviu pentru Reuters, a afirmat că Marea Britanie, Germania și Franța intenționează să deschidă negocieri referitoare la un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit.
COMENTARII / 0