Astronaut chinez în spațiu un an întreg, o premieră mondială

Duminică, China va lansa misiunea Shenzhou-23, care va marca un moment important în programul spațial al țării, deoarece un cosmonaut chinez urmează să petreacă un an întreg în spațiu, o premieră pentru țara asiatică. Această misiune reprezintă un pas esențial către îndeplinirea obiectivului ambițios al Beijingului de a trimite oameni pe Lună până în 2030, potrivit AFP și News.ro.

Long March 2-F urmează să fie lansată la 23:08 (echivalent cu 18:08 în România) de la centrul de lansare Jiuquan situat în deşertul Gobi, în nord-vestul Chinei. Această misiune are drept scop transportarea unei nave spaţiale împreună cu cei trei membri ai echipajului său către staţia spaţială Tiangong, cunoscută şi sub numele de „Palatul Ceresc”.

Li Jiaying, un astronaut în vârstă de 43 de ani din Hong Kong, va deveni primul reprezentant al acestui teritoriu chinez semi-autonom care călătorește în spațiu, în cadrul unei misiuni care reprezintă o premieră pentru această regiune. Anterior, ea a activat ca polițistă în Hong Kong.
Echipajul este completat de Zhu Yangzhu (39 de ani), care are rol de comandant și este inginer spațial, și de Zhang Zhiyuan (39 de ani), fost pilot în forțele aeriene, pentru care această misiune va fi prima experiență în spațiu.

Citește șiRomânia a obținut trei medalii de aur și două de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2026

Shenzhou-23 are drept obiectiv principal desfășurarea unor multiple investigații științifice în domeniul biologiei, al materialelor, al fizicii fluidelor și al medicinei. O caracteristică remarcabilă a acestei misiuni o constituie testarea capacității unui membru al echipajului de a rămâne într-o orbită pe o perioadă de un an. Această experiență îi va ajuta pe cercetători să înțeleagă consecințele expunerii prelungite la microgravitate.

Un fenomen denumit atrofie musculară a fost raportat.

Misiunile viitoare pe Lună și chiar pe Marte vor necesita această capacitate critică, care constituie un pas esențial în pregătirea pentru explorarea spațiului.

Un oficial de rang înalt al Administraţiei Spaţiale Chineze cu Echipaj Uman (CMSA) a anunţat, într-o declaraţie făcută sâmbătă, că selecţia astronautului care urmează să petreacă un an în spaţiu va avea loc ulterior, odată cu avansarea misiunii Shenzhou-23.

Richard de Grijs, un astrofizician și profesor la Şcoala de Ştiinţe Matematice şi Fizice a Universităţii Macquarie din Australia, a subliniat că provocările majore se vor axa pe impactul asupra ființelor umane, printre care se numără diminuarea densităţii osoase, atrofia musculară, precum și expunerea prelungită la radiaţii, tulburări de somn și oboseală comportamentală şi psihologică.

„Principalele provocări” vor fi „efectele asupra oamenilor”: „pierderea densităţii osoase, atrofia musculară, expunerea la radiaţii, tulburări de somn, oboseală comportamentală şi psihologică”

a declarat el într-o discuție cu AFP.

De asemenea, el a subliniat importanţa unor sisteme fiabile de reciclare a apei şi a aerului, precum şi a capacităţii de a gestiona potenţiale urgenţe medicale departe de Pământ.

Faktycznie NU se utilizează blocul quote in cazul in care textul este parafrazat partial; aici se va scoate.

Gestionarea resurselor și a situațiilor de urgență este crucială pentru misiunile spațiale prelungite.
El a accentuat necesitatea unor mecanisme de reciclare a apei și a aerului extrem de fiabile,
precum și capacitatea de a aborda potențiale crize medicale la distanță de planeta noastră.
De asemenea, a fost subliniată importanţa sistemelor fiabile pentru reciclarea apei şi a aerului, precum şi a capacităţii de gestionare a potenţialelor urgenţe medicale departe de Pământ.

Experta Richard de Grijs dezvăluie că „China a acumulat o experiență considerabilă în aceste sectoare, însă perioada de timp este un factor cheie”.

Un an pe orbită pune echipamentul şi personalul într-un regim operaţional diferit faţă de cel al misiunilor Shenzhou mai scurte

, remarcă ea.

O durată de șase luni a fost perioada standard până acum pentru echipajele care au orbitat la bordul Tiangong, după care au fost înlocuite.
Shenzhou-23 este o misiune care se înscrie în strategia Chinei de a trimite astronauți pe Lună până în anul <2030>, un obiectiv similar celui urmărit de Statele Unite prin programul Artemis al acestora.

La bord se află pakistanezi.

În prezent, echipamentele necesare pentru realizarea acestei ambiții sunt supuse unor teste riguroase.
2026 este anul în care China urmează să își testeze noua navă spațială Mengzhou („Nava Viselor”) pe orbită.
Această nouă navă spațială va înlocui vechea navă Shenzhou și va juca un rol crucial în transportarea astronauților către Lună.
Obiectivul declarat al orașului Beijing este de a finaliza, până în 2035, prima parte a unei baze științifice lunare cu echipaj uman, cunoscută sub numele de Staţia Internaţională de Cercetare Lunară (ILRS).

Până la sfârșitul anului 2026, China are planificat să primească la bordul stației spațiale Tiangong primul astronaut care nu este originar din țara sa, și anume un cetățean pakistanez.

China a înregistrat avansuri considerabile în domeniul spațial în ultimele trei decenii, investind masiv în acest sector pentru a se apropia de capacitățile Statelor Unite, Rusiei și Europei. O evoluție deosebit de remarcabilă a fost observată în cursul ultimilor zece ani.

China a realizat o serie de progrese în explorarea spațială, inclusiv lansarea sondei Chang’e-4 pe fața nevizibilă a Lunii în 2019, o premieră la nivel global. Ulterior, în 2021, țara a reușit să plaseze un rover de mici dimensiuni pe Marte.

În urma unei decizii din 2011, China nu mai face parte din Stația Spațială Internațională, după ce Statele Unite au impus o interdicție care a împiedicat NASA să colaboreze cu entitățile din Beijing. Această situație a determinat China să își dezvolte propriul program de stație spațială.