Astroloșii au clarificat secretul unei exoplanete care a „dispărut” după șapte ani de monitorizare, potrivit unei noi investigații, lansată luni (9 noiembrie) în publicația Astrophysical Journal Letters, care a stabilit că planeta nu a dispărut cu adevărat, ci a fost scoasă de pe orbita sa de o planetă încă necunoscută, anunță miercuri Space.com, citat de Agerpres.
TOI-2535 b este localizată la aproximativ 1.000 de ani-lumină. Planeta a fost monitorizată continuu de telescopul TESS al NASA între aprilie 2019 și martie 2026, adică peste șapte ani. În această perioadă, exoplaneta își desfășura orbita în jurul stelei gazdă, iar o rotație completă durează 8,25 zile terestre. Această perioadă este de zece ori mai scurtă decât cea a lui Mercur, motiv pentru care a fost clasificată ca un „Jupiter fierbinte”.
Cu toate acestea, pe măsură ce astronomii observau această lume îndepărtată, a început să se întâmple ceva neobişnuit. Orbitele planetei nu erau regulate, spre deosebire de cele ale altor planete. TOI-2535 b ajungea adesea cu şase ore mai devreme sau cu şase ore mai târziu faţă de momentul estimat de astronomi. Apoi, în luna martie a acestui an, telescopul TESS nu a mai detectat scăderile caracteristice ale intensităţii luminii stelare pe care TOI-2535 b le provoca atunci când traversa – sau „tranzita” – discul stelei sale gazdă. Părea că planeta a dispărut.
TESS furnizează date pe care echipa le analizează, concluzionând că TOI-2535 b este sub influența gravitațională a unui „vecin” invizibil, care, la rândul său, exercită forță de atracție asupra planetei. Această interacțiune determină instabilitatea orbitală a ambelor corpuri cerești din sistemul TOI-2535, manifestată prin oscilații. Când oscilațiile devin suficient de mari, TOI-2535 b se îndepărtează de traiectoria sa aliniată cu steaua gazdă și dispare din câmpul vizual.
„Tranzitul său a dispărut chiar în timp ce îl urmăream”
„Avem tendinţa de a privi Universul ca pe un mecanism de ceasornic, în care totul este regulat, dar acest lucru nu este adevărat. Dacă într-un sistem există mai multe planete, acestea îşi pot influenţa reciproc orbitele. Cunoaştem deja câteva sisteme care funcţionează astfel”, a declarat Samuel Yee, membru al echipei şi cercetător la Universitatea din California, Los Angeles. „Acesta este cel mai extrem exemplu pe care l-am văzut, deoarece cele două planete interacţionează atât de puternic. Orbita planetei se înclină atât de rapid, încât tranzitul său a dispărut chiar în timp ce îl urmăream”.
Nu se preconizează că TOI-2535 b va tranzita steaua-mamă în următorii cel puţin 30 de ani. Totuşi, vecinul său invizibil – care exercită o forţă de atracţie asupra sa – ar putea traversa discul stelar mai devreme de atât.
Între timp, oamenii de ştiinţă vor încerca să descifreze ce ne dezvăluie acest sistem exoplanetar, caracterizat prin oscilaţii extreme, despre propriul său proces de formare.
O multitudine de speculații
În prezent, se află numeroase ipoteze privind procesul de formare a planetelor de tip „Jupiter fierbinte”, cum ar fi TOI-2535 b. Motivat de faptul că teoriile moderne de formare planetară indică necesitatea unei cantități considerabile de gheață pentru a se crea astfel de corpuri cerești, se consideră că este puțin probabil ca gheața să fie disponibilă în cantități abundente la o distanță atât de apropiată de o stea, așa cum este cazul TOI-2535 b în prezent.
Prin urmare, este probabil ca planetele de tip „Jupiter fierbinte” să se formeze la o distanţă considerabilă de steaua lor, migrând ulterior spre interiorul sistemului stelar. Acest proces poate avea loc în două moduri. Planeta ar putea fi împinsă pe o orbită eliptică în urma unor evenimente violente – cum ar fi o coliziune iminentă cu un alt obiect planetar – după care interacţiunile cu steaua o atrag spre interior.
O altă scenă posibilă presupune că planeta de tip „Jupiter fierbinte” este trăgătoare spre centru al sistemului, alături de celelalte planete, în timp ce se află în interiorul unui nor de gaz și praf aplatizat care înconjoară steaua în faza incipientă de formare, o structură denumită disc protoplanetar.
COMENTARII / 0