Bântuite de criza migrației din 2015, statele Uniunii Europene se întorc împotriva Spaniei

Se creează un element

ad.id este atribuită cu valoarea ‘AdSense‘.

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiPrimarul Kievului le recomandă unor locuitori să plece temporar din Capitală: „Este o chestiune de supraviețuire”

Linia de script ad.style.display = ‘block‘; schimbă proprietatea de afișare a elementului ad la bloc.

ad are proprietatea style.position setată la ‘absolute’.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”388

The Times a raportat că un val de migranți provenind din Ceuta a apărut exact în perioada în care numărul de treceri ilegale către Europa se reducea, în cadrul unei analize privind criza migratorie care a afectat exclusiv Spania în zilele recente. Țările din Schengen își exprimă dorința ca fluxul de treceri ilegale către Europa să continue să fie redus.

Acest fragment de script JavaScript adaugă o funcție la coada googletag.cmd, iar în interiorul acestei funcții se apelează googletag.display pentru a afișa anunțul cu identificatorul div-gpt-ad-1534428397355-0.

Vecinii Spaniei din UE au răspuns cu o reacție aspră la fluxul de aproximativ 60.000 de migranți în Ceuta, punând în evidență tensiunile de mult timp legate de migrație și de Acordul Schengen, care autorizează călătoriile fără pașaport între 29 de state europene.

În atenția liderilor europeni se află îngrijorarea că imagini și clipuri video ce ilustrează situații dramatice din Ceuta, un mic teritoriu spaniol situat în Africa de Nord, ar putea reaminti de criza migrației din 2015, care a perturbat politica continentului și a stimulat sprijinul pentru partidele populiste de dreapta în numeroase state.

Recunoscând această moștenire, numeroase state membre ale UE s-au consolidat în reproșele adresate Spaniei, iar astfel Pedro Sánchez, prim‑ministrul socialist al țării, a devenit din ce în ce mai izolat în cadrul stângii.

Spania a anunțat recent că majoritatea celor care au pătruns în Ceuta s-au întors voluntar în Maroc, însă repercusiunile politice vor persista probabil.

Douăzeci și două de state membre ale spațiului Schengen, conduse de Italia și Danemarca, au adresat o scrisoare deschisă către Bruxelles, solicitând o „reuniune de urgență privind situația de urgență legată de migranți” provocată de evenimentele din Ceuta. Scopul, au afirmat acestea, este de a „preveni trecerile nereglementate și necontrolate, de a combate rețelele de trafic de migranți, de a elimina orice factor care ar putea încuraja noi intrări ilegale și de a asigura un răspuns european unitar și eficient”.

Prim‑ministrul italian Giorgia Meloni a exprimat cea mai severă critică la adresa modului în care Pedro Sánchez a gestionat incidentul. În ziua de vineri, Italia a comunicat că va introduce controale la frontieră pentru persoanele care sosesc din Spania pe cale aeriană sau maritimă, suspendând astfel acordul Schengen privind circulația liberă între cele două state.

Sánchez a răspuns, atacând țările europene care au ridicat critici la adresa Spaniei.

„O astfel de atitudine — determinată de prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice — nu este doar contrară legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate care ne unesc”, a afirmat el.

„De asemenea, este contrară intereselor pe termen lung ale Europei și bunului simț elementar.”

Ceuta nici măcar nu făcea parte din spațiul Schengen, a adăugat el. „În contextul internațional actual, Uniunea Europeană nu-și poate permite o astfel de reacție egoistă, care creează diviziuni și este ilegală.”

Ministrul de interne al Spaniei a spus sâmbătă dimineață că anumite state au „dat dovadă de o atitudine foarte egoistă, lipsită de solidaritate”.

În mod ironic, disputa a izbucnit într-un moment în care, contrar percepției publice, intrările ilegale în Europa sunt, de fapt, în scădere. În prima jumătate a acestui an s-au înregistrat 49.000 de astfel de intrări, în scădere cu 37% față de aceeași perioadă din 2025 și cu mult sub nivelurile înregistrate în 2015, potrivit unui raport publicat luna trecută de Frontex, agenția UE pentru gestionarea frontierelor.

Imigrația în masă — și impactul său mai larg asupra societății — rămâne totuși o chestiune extrem de controversată, față de care majoritatea liderilor europeni, cu excepția notabilă a lui Sánchez, doresc să fie percepuți ca adoptând o poziție dură. Acest lucru este valabil în special în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit cel mai popular partid, alimentat în parte de o serie de atacuri teroriste islamiste, cel mai recent fiind cel asupra unui eveniment „Gay Pride” de weekendul trecut din Berlin.

De asemenea, în Europa s-a înregistrat un sprijin tot mai mare pentru planurile, susținute inițial de Meloni, de a procesa migranții în Albania sau în alte țări din afara UE sau de a crea „centre de returnare” offshore. Ideea, care amintește de planul eșuat al lui Boris Johnson privind Rwanda, nu a reușit până acum să se concretizeze, în mare parte din cauza rezistenței din partea instanțelor judecătorești.

Ministerul de Interne italian a subliniat că măsurile de control implementate în Italia ca reacție la incidentul din Ceuta, care au luat deja loc la aeroportul Fiumicino din Roma, vor fi valabile pentru o lună. Aceste măsuri se vor adresa exclusiv cetățenilor proveniți din afara UE, însă nu a fost explicat cum se va realiza această diferențiere fără examinarea documentelor tuturor persoanelor.

„Aceasta este o măsură extraordinară, adoptată pentru a proteja securitatea națională și a preveni posibile repercusiuni pentru țara noastră”, a declarat Meloni într-o postare pe X.

Meloni se confruntă cu critici care contestă existența reală a unei amenințări la adresa securității naționale, subliniind că Italia nu împărtășește frontieră cu Spania și că măsura este motivată în principal de factori de politică internă. În speranța de a obține un nou mandat la alegerile ce vor avea loc peste puțin mai mult de un an, ea trebuie să răspundă provocării aduse de „Viitorul Național”, partidul de extremă dreapta fondat anul acesta de Roberto Vannacci, generalul populist.

„Problema lui Meloni nu este, în esență, Ceuta. Este Vannacci”, a declarat Davide Faraone, un deputat italian din opoziție. „De luni de zile, ea guvernează cu teama de a fi depășită pe flancul drept, așa că fiecare criză devine o ocazie de a demonstra că este încă mai dură, mai fermă, mai puternică.”

Sánchez a afirmat în același timp că Spania deține una dintre cele mai rezistente frontiere externe din Uniunea Europeană. Potrivit Frontex, numărul intrărilor ilegale în ultimii cinci ani a reprezentat doar jumătate din cifra raportată de Italia.

Italia a depășit toate alte state în reacția sa la situația din Ceuta, deși Franța, care împărtășește cu Spania o frontieră terestră de 685 kilometri, a anunțat că va intensifica controalele la graniță. În ciuda acestei decizii, președintele Macron a manifestat

solidaritatea

față de vecinul său din sud.

În restul continentului european, gradul de susținere pentru Spania a scăzut. Mette Frederiksen, prim‑ministrul Danemarcei, care a adoptat o atitudine fermă privind imigrația, a cerut UE să

„evalueze toate opțiunile”

, inclusiv posibilitatea de a suspenda spațiul Schengen. Ea a primit sprijinul ministrului de interne al Finlandei, Mari Rantanen. Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a spus Spaniei că

„trebuie să recâștige controlul”

teritoriului.

Donald Tusk, prim-ministrul polonez, a cărui țară se află la capătul opus al spațiului Schengen, a subliniat măsurile pe care le-a luat pentru a consolida frontiera țării sale cu Belarus, care nu este membră a UE. „Am investit miliarde de euro și am mobilizat mii de soldați, polițiști și grăniceri”, a spus el. „Spania trebuie să ne urmeze exemplul dacă vrem ca spațiul Schengen să supraviețuiască.”

Unul dintre puținii lideri care l-au susținut pe Sánchez a fost António Costa, președintele Consiliului European și fost prim-ministru socialist al Portugaliei, care a lăudat „răspunsul ferm” al Spaniei.

Nu s-au pronunțat astfel de declarații de susținere din partea Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și nici din partea Partidului Creștin-Democrat german. Ursula von der Leyen a etichetat fotografiile din Ceuta ca fiind „inacceptabile” și a adăugat:

„Nu putem permite nimănui să vină în Uniunea noastră fără a respecta regulile noastre.”

Ceuta și Melilla, orașe spaniole situate în Africa de Nord, devin extrem de susceptibile la fluxurile ilegale de migranți din cauza amplasării lor geografice. În același timp, criticii lui Sánchez, atât din interiorul, cât și din exteriorul țării, își propun să profite de criza migratorie pentru a-l lovi pe președinte pentru postura sa deschisă privind imigrația, pe care el a prezentat-o ca pe un mecanism de stimulare a creșterii economice într-o perioadă în care rata natalității scade.

Hartă: Ceuta

În aprilie a fost inițiat un plan destinat să ofere statut legal migranților fără documente care au pătruns în Spania, iar acesta a generat controverse majore. În total, peste un milion de solicitări au fost depuse, iar programul s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie, depășind cu mai mult decât dublu cifra stabilită de guvernul lui Sánchez. Însă, persoanele care au ajuns în Spania după data de 1 ianuarie nu au putut beneficia de această inițiativă.

Membrele UE pot adopta propriile reglementări privind imigrația, însă această libertate este afectată de Schengen, denumit după orașul luxemburghez unde a fost încheiat în 1985, inițial de doar cinci state.

Plan: Melilla

Începând cu 1990, sistemul Schengen a eliminat treptat controalele de pașapoarte și posturile de frontieră dintre statele semnatare, concentrându-se pe consolidarea frontierei externe. Deci, așa cum s-a constatat acum un deceniu, odată cu sosirea unui val de migranți proveniți din Siria și din alte regiuni ale Orientului Mijlociu, devine foarte dificil să se oprească mișcarea persoanelor de la o țară la alta odată ce acestea intră în spațiul Schengen.

Cu toate acestea, Acordul autorizează statele să restabilească, pe termen scurt, controalele la frontieră și,

„ca ultimă soluție”

, în situații în care se constată o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. În acea perioadă, această opțiune a fost adoptată de mai multe țări pentru a gestiona fluxul migranților.

Începând cu 2015, această abilitate a fost activată în jur de 500 de ocazii, în principal ca reacție la noi fluxuri migratorii, dar și în contextul atacurilor teroriste sau al situațiilor de urgență în domeniul sănătății, cum ar fi pandemia de Covid-19.

În prezent, verificările la frontieră au fost restabilite pe termen scurt de opt state, printre ele Franța, Germania și Italia, și de multe ori prelungite. Aplicarea acestor măsuri este însă inegală, iar în practică, majoritatea călătorilor care trec de la aceste frontiere la alte zone Schengen nu trebuie să prezinte documente.

Agitația de pe teritoriul spaniol a survenit pe fondul unor grave probleme inițiale înregistrate în această vară cu noul sistem de intrare/ieșire al UE (EES), care au dus la întârzieri masive pentru persoanele care călătoreau între destinații non-UE și spațiul Schengen.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });