China răspunde și transformă în mod fundamental regulile de joc ale comerțului internațional, extinzând o capcană de control pentru firmele străine.
Beijingului adoptă o nouă abordare menită să impună sancțiuni severe multinaționalelor care respectă restricțiile impuse de Statele Unite sau de Uniunea Europeană și care întrerup relațiile comerciale cu firmele chineze, subliniază publicația Foreign Policy. Pentru a atinge acest scop, autoritățile chineze își amplifică activitățile și peste frontierele naționale.
În prezent, instanțele sale controlate sunt utilizate pentru a încerca să impună acțiuni de represalii asupra companiilor străine, indiferent de locația lor în lume.
Citește șiAtac armat în centrul orașului Cracovia: Cel puțin cinci morți și zece răniți. Poliția a declanșat o operațiune de amploare/Mărturia unui român aflat în Cracovia
Această mișcare le cade peste giganții internaționali într-un impas de coșmar: dacă vor imposi disciplina Occidentului, vor trebui să se confrunte cu mânia și sancțiunile Beijingului.
Jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul EconoMix în fiecare joi dimineață. Dacă ești interesat de gestionarea banilor proprii și dorești să primești sfaturi economice, poți să te abonezi aici:
Înscrie-te
Fii la curent cu evoluțiile economice și dobândește cunoștințe despre finanțele personale, având la dispoziție sugestii și diagrame pertinente.
Înscrie-te
Felicitări! Ai devenit abonat la „EconoMix”.
Verifică înscrierea prin e-mail.
Accesați linkul din e‑mail pentru a primi edițiile.
În prezent, întrebarea esențială pentru companii nu mai constă în a verifica dacă există expunere la sancțiuni din partea SUA sau UE, ci în a determina dacă respectarea acestor măsuri poate conduce la pedepse impuse de China.
Modelul rusesc funcționează ca un ghid.
În timp ce China accentuează jurisdicția instanțelor sale controlate de stat, se observă o abordare asemănătoare cu cea a Rusiei. Începând cu 2020, Moscova a trimis în mod sistematic litigii comerciale legate de sancțiuni către instanțele rusești, ceea ce a condus la hotărâri previzibile ce adesea ignoră acordurile încheiate de companii pentru rezolvarea disputelor.
Strategia adoptată de Beijing urmărește aceeași direcție: instanțele naționale sunt activate pentru a contracara sancțiunile externe și pentru a impune normele legislative chineze în disputele comerciale transfrontaliere.
2020, China a intensificat în mod constant setul de mijloace de securitate economică pentru a contracara restricțiile comerciale și financiare impuse de Occident. Inițial conceput ca un cadru predominant defensiv, acest sistem s-a transformat într-o structură legislativă puternică, destinată să răspundă companiilor străine care, în încercarea de a respecta sancțiunile occidentale, întrerup relațiile comerciale cu întreprinderile chineze.
Beijing încearcă să submineze politicile occidentale de extraterritorialitate, acea practică juridică și politică prin care un stat – în special Statele Unite – extinde autoritatea legilor și sancțiunilor sale dincolo de frontierele naționale, forțând companii și persoane internaționale să le respecte.
Rețeaua de contramăsuri a Chinei
Aceste măsuri contrare adoptate de Beijing se bazează pe un număr de acte normative, printre care Legea privind controlul exporturilor (2020), Lista entităților nesigure (2020) – 59 de companii și persoane fizice sancționate, Legea împotriva sancțiunilor străine (2021), Regulile de blocare (2021), Regulamentul privind combaterea jurisdicției străine neloiale (2026) și prevederile privind securitatea lanțului de aprovizionare (2026).
Inițial concepută ca instrument de autoapărare, Legea împotriva sancțiunilor străine devine vitală pentru această schimbare strategică. Articolul 12 conferă persoanelor fizice și entităților din China posibilitatea de a iniția acțiuni în justiție și de
Beijing a impus restricții entităților sale, împiedicându‑le să se conforme cu reglementările altor state. Această politică se inspiră din „Statutul de blocare” al Uniunii Europene, care asigură protecție companiilor europene prin interzicerea respectării sancțiunilor impuse de Statele Unite.
Totuși, Regulile de excludere ale Chinei se aplică într-un mod mult mai extins. Acestea pot fi activate după o analiză de ansamblu a faptului dacă o lege externă încălca dreptul internațional, amenință suveranitatea națională, securitatea sau interesele de dezvoltare ale Chinei.
Întărirea puterii de jurisdicție într-un mod agresiv
Reglementările recente privind jurisdicția străină permit Beijingului să își exercite jurisdicția asupra acțiunilor din străinătate dacă se demonstrează o „legătură rezonabilă” cu China. Această evoluție confirmă trecerea de la aplicarea defensivă la cea agresivă a legislației chineze în străinătate, oferind Beijingului posibilitatea de a extinde valabilitatea deciziilor sale judiciare la nivel internațional atunci când activitățile străine dăunează intereselor chineze.
În toate situațiile, normele chinezene intensifică pericolul de coliziune între reglementările occidentale și cele chineze pentru companiile care desfășoară activități în China sau care se bazează pe date și lanțuri de aprovizionare sub controlul Beijing.
Companiile chineze dispun acum de un cadru juridic pentru a aduce la judecată partenerii străini în legătură cu respectarea măsurilor occidentale; în același timp, organizațiile și cetățenii chinezi care înregistrează pierderi financiare pot iniția acțiuni în justiție pentru a obține compensații.
Inversarea informațiilor privind companiile multinaționale
Companiile multinaționale nu mai pot vedea respectarea normelor din SUA sau UE ca fiind cea mai sigură alegere. De mulți ani, firmele au evitat riscul sancțiunilor renunțând la tranzacții, pentru că dominația dolarului și capacitatea extinsă de aplicare a legii din partea autorităților americane făceau ca această strategie să fie logică. Totuși, extinderea continuă a contramăsurilor chineze modifică regulile de joc. În prezent, aderarea la măsurile occidentale poate conduce la contestații legale în China dacă Beijingul decide că acest comportament reprezintă „măsuri restrictive străine discriminatorii”.
Comparativ cu SUA, există diferențe.
Hegemonia China se distinge de cea a Statelor Unite prin moduri esențiale. Puterea de influență a Washingtonului se ancorează în prezența dolarului ca monedă centrală, în cadrul sistemului financiar american și în dominația tehnologică.
China încă nu posedă o forță financiară echivalentă. În schimb, capitalul din Beijingul se concentrează pe obținerea unui avantaj în alte arii, în special în mineralele critice, lanțurile de aprovizionare, accesul la piața internă și la date, domenii în care puterea lor se dovedește extrem de robustă în sectoarele în care deține control majoritar.
„Diguri” financiare
În același timp, China își caută să limiteze expunerea la forțarea economică, promovând rețele alternative de plată și susținând internaționalizarea yuanului.
În acest cadru, se instalează sistemul de plăți CIPS – o opțiune chineză în locul SWIFT –, platforma de monedă digitală mBridge, precum și inițiative pilot pentru yuanul digital, limitând influența occidentală.
COMENTARII / 0