Peng Gaodi, student de 13 ani la o școală privată de elită din Beijing, a folosit tehnologia AI pentru a dezvolta peste 200 aplicații, printre care o platformă dedicată predării temelor și o piață virtuală pentru produse second-hand. În cadrul prezentărilor sale, el își expune proiectele investitorilor reali, admiră pe Elon Musk și aspiră să devină informatician. Reuters a raportat aceste realizări în contextul inițiativelor Chinei de a forma o generație tânără cu educație solidă și experiență în domeniul inteligenței artificiale.
În jurul lui Gaodi, colegii săi de clasă dezvoltă roboți umanoizi pentru a juca fotbal, participă la ateliere de programare și exersează pe simulatoare de zbor. Afișele de pe campusul internatului, care acoperă 12 hectare, îi motivează pe studenți să
„creează o lume virtuală în cinci minute cu programare bazată pe IA”
Citește șiDonald Trump a plecat în turneul său în Asia: summitul ASEAN de la Manila și o trilaterală cu Jinping și Putin, pe agenda liderului SUA
.
„În trecut, dacă nu reușeam să rezolv o problemă acasă, trebuia să-mi sun profesorul, ceea ce le creștea volumul de muncă”, a spus Peng. „Dar acum pot pur și simplu să cer ajutorul IA pentru a învăța mai bine. Mi-a îmbunătățit în mod vizibil eficiența învățării.”
Reuters a obținut un acces restrâns la Beijing New Talent Academy, pentru o taxă anuală de 39.000 de dolari, oferind o privire asupra inițiativelor Chinei de a integra inteligența artificială în educație. Școala, cu peste 2.000 de elevi, a dezvoltat un curriculum propriu de inovare digitală ce cuprinde IA, robotică și programare și a creat un model de AI pentru clasă care îmbină caracteristici ale unor sisteme populare din China.
Academia constituie vârful de lance al unei transformări mai largi. În China, aproape 200 de milioane de elevi înscriși la învățământul primar și secundar participă la unul dintre cele mai mari experimente de învățare asistată de inteligență artificială din lume, iar tehnologia este tot mai integrată în procesul de predare la nivel național.
2030, Beijingul aspiră ca cunoștințele în IA să devină omniprezente printre elevi
Reuters a realizat un studiu pe parcursul a câteva săptămâni, bazându‑se pe vizite la școli, interviuri cu peste o duzină de cadre didactice, părinți și experți, și pe analiza a peste 100 de lucrări academice și documente privind achizițiile publice, oferind una dintre cele mai detaliate imagini până în prezent despre modul în care IA transformă sălile de clasă din China. Ancheta a evidențiat un efort amplu, dar inegal, de a forma o generație de inovatori cu cunoștințe solide în domeniul IA, într-un context în care consensul privind alfabetizarea în IA, modul de predare și evaluare rămâne redus.
China consideră tehnologia ca fiind fundamentală pentru futurul său economic și pentru confruntarea tehnologică cu Statele Unite, sperând ca expozarea precoce să încurajeze inovarea locală necesară pentru avansuri semnificative.
Efortul mobilizat de autoritățile din Beijing depășește cu mult inițiativele occidentale. Xi Jinping a subliniat că instruirea în domeniul inteligenței artificiale reprezintă un pilon esențial pentru procesul de reformă. În contrast, Statele Unite adoptă un model descentralizat și voluntar, lipsit de finanțare dedicată și de norme naționale privind pregătirea profesorilor, conform raportului AI Index 2026 al Universității Stanford.
Analiza realizată de Reuters privind planurile provinciale pentru „educația IA+” evidențiază un nivel de coordonare oficială fără precedent în alte zone. Aproximativ 50% dintre provinciile și municipalitățile chineze au introdus programe obligatorii. Shanghai impune 30 de ore de instruire anuală în competențe IA pentru fiecare clasă, în timp ce administrația Beijingului dorește să integreze IA în monitorizarea sănătății elevilor și să creeze 100 de școli-pilot de demonstrație. Regiunile Ningxia și Gansu doresc să includă cunoștințele de bază IA direct în examenele de admitere la școli de prestigiu până în 2027.
Documentele oferă, de asemenea, o primă perspectivă asupra unor aplicații mai ample în sălile de clasă. Dincolo de programare și meditații, provincia Guizhou integrează recunoașterea facială și analiza comportamentală bazate pe IA în sălile de clasă, în timp ce Shanghai implementează sisteme de monitorizare a sănătății mentale și fizice. În Yunnan, se preconizează ca în 14.000 de săli de clasă lecțiile să fie înregistrate și analizate de IA, transformând școlile chineze într-un teren de testare de mare miză pentru oportunitățile și riscurile cu care se confruntă educația la nivel global.
Pe măsură ce IA se extinde în sălile de învățământ din China, mulți profesori întâmpină dificultatea de a integra tehnologia fără a întări metodele de învățare mecanică pe care factorii de decizie doresc să le elimine.
Reuters a raportat variații semnificative în întreaga țară. În timp ce anumite instituții stimulează elevii, inclusiv Peng, să proiecteze și să genereze cu sprijinul inteligenței artificiale, altele își direcționează eforturile spre utilizarea tehnologiei pentru a suplimenta deficiențele din materialele didactice.
„Implementarea este extrem de variată”
Ted Mo Chen, ClassIn, director de cabinet al start-up-ului chinez de tehnologie educațională, a subliniat că doar puține dintre școlile pe care le-a vizitat au reușit să integreze inteligența artificială în programa școlară în mod eficient.
Ministerul Educației din China nu a oferit un răspuns la cererea de a comenta.
Sălile de clasă ale viitorului
Directorul Liu Wei a declarat că doar o mică fracțiune dintre studenții din Beijing New Talent Academy vor ocupa poziții de cercetători sau ingineri în domeniul inteligenței artificiale. Pentru ceilalți, scopul constă în a face din IA un mijloc de zi cu zi pentru învățare și creație.
La sute de kilometri distanță, în provincia rurală Anhui, Liceul Qinqing din județul Funan folosește aceeași tehnologie pentru a rezolva o problemă cu care zonele urbane prospere din China se confruntă rar: lipsa profesorilor calificați.
În cadrul instituției, 4.000 de studenți, dintre care majoritatea sunt fiul/fiica muncitorilor migranți, dobândesc cunoștințele de bază prin materiale concepute de inteligența artificială, spune directorul Yang Tianliang. Aceștia parcurg programe adaptate pe tablete, iar agenții AI formulează întrebări în loc să ofere răspunsuri atunci când întâmpină dificultăți.
„Un agent de IA nu obosește și nu face niciodată un elev să se simtă prost pentru că a pus o întrebare de bază”
a declarat Yang.
Școala utilizează modele de inteligență artificială binecunoscute din China, cum ar fi Qwen de la Alibaba, ByteDance și Z.AI, pentru a crea texte, imagini, lecții interactive și clipuri video. Yang a precizat că a introdus, de asemenea, activități în grupuri mici pentru a stimula interacțiunea sporită dintre elevi.
El a atribuit acestei metode meritele pentru creșterea ratei de admitere la universitate, care a evoluat de sub 60% la 90% în ultimii ani, deși Reuters nu a reușit să confirme independent aceste cifre. Yang a estimat că cel puțin 200 de școli chineze adoptă sisteme similare.
Alibaba a comunicat că modelele sale de inteligență artificială deschise și inițiativa “Cloud for Youth” permit studenților să acceseze direct instrumentele de IA și să beneficieze de educație. ByteDance și Z.AI nu au răspuns la cererile de comentarii.
Exemplu de instituție, Liceul Qinqing din Funan, arată cum IA se răspândește cu o viteză impresionantă în sistemul educațional chinez.
2024 marchează începutul unei inițiative a Ministerului Educației din China care a susținut introducerea cursurilor de inteligență artificială în școli, instruirea cadrelor didactice și lansarea unor programe-pilot. În școlile primare, elevii dobândesc cunoștințe despre instrumentele fundamentale ale IA, în timp ce la nivel superior, aceștia studiază mecanismele de funcționare ale sistemelor IA și le implementează în proiecte din ce în ce mai avansate.
Reuters a efectuat o examinare a mai mult de 100 de documente referitoare la achiziții publice și a constatat că autoritățile au alocat cel puțin 31 de milioane de dolari în anul precedent pentru echipamente de inteligență artificială destinate sălilor de clasă, instruirii profesionale și platformelor de predare.
Valoarea reală ar putea fi considerabil superioară, deoarece se împrăștie în numeroase bugete locale și nu este înregistrată oficial. Consultanța iResearch estimează cheltuielile pentru digitalizarea sistemului educațional în 2025 la 83 de miliarde de dolari (puțin sub), iar proiectele de inteligență artificială generativă constituie 46% din achizițiile din domeniul educației în IA.
Un studiu nu dispune de un cadru de evaluare clar.
China încă nu a stabilit un cadru de referință pentru evaluarea competențelor în domeniul IA, permițând școlilor să experimenteze și complicând măsurarea succesului.
„Se lucrează încă la elaborarea unor criterii de evaluare mature și larg adoptate pentru competențele în domeniul IA la nivelul învățământului obligatoriu”, a declarat Selena Guo, coordonatoare de portofoliu la firma de cercetare China Policy.
IA a fost subiectul unor investigații inițiale privind impactul asupra învățării copiilor. Rezultatele oferă, de asemenea, semnale opuse: unele studii indică avantaje pe termen scurt, în timp ce altele ridică întrebări privind dezvoltarea intelectuală pe termen lung.
27.000 de adolescenți chinezi au fost incluși într-un studiu recent, care a evidențiat că utilizarea inteligenței artificiale a condus la o creștere de 18% a notelor la temele de casă, însă a generat o scădere de 20% a performanțelor la examenele lunare pe parcursul a șase luni, cu scăderile cele mai pronunțate în domeniile științelor sociale.
Un alt sondaj național realizat în China în acest an, la care au participat peste 320.000 de elevi, a raportat beneficii educaționale generate de IA, dar și îngrijorări legate de dependență și de slăbirea gândirii independente. Elevii care foloseau IA de cel puțin trei ori pe săptămână au demonstrat abilități de memorie, înțelegere, analitice și creative mai scăzute decât utilizatorii mai puțin frecvenți.
Rezultatele nu dovedesc o cauză directă, însă amplifică temerile educatorilor
Chen, de la ClassIn, a avertizat că procesele de gândire ale copiilor ar putea fi „complet ocolite” dacă școlile nu reușesc să-i împiedice să se bazeze pe IA pentru a obține răspunsuri rapide.
Analiza realizată de Reuters asupra studiilor academice din China a indicat, de asemenea, că elevii din zonele rurale ar putea fi extrem de expuși la externalizarea cognitivă și la dependența de dispozitive.
Echilibrul găsit
Unii educatori și părinți au început deja să aplice măsuri de protecție pentru a împiedica IA să înlocuiască gândirea critică.
În cadrul Beijing New Talent Academy, Peng a declarat că își încearcă să rezolve singur problemele de programare înainte de a solicita indicii de la IA, evitând obținerea răspunsurilor complete. El a menționat că tehnologia l-a sprijinit în aprofundarea cunoștințelor sale de matematică.
„Cred că IA este un instrument care mă ajută, nu ceva de care depinde.”
Rita Luan, o mamă din Beijing, a cărei fiică de 11 ani studiază la o școală publică de prestigiu din capitală, consideră că principalul obstacol este să se asigure că inteligența artificială întărește procesul de învățare, nu îl scurtează.
Ea a declarat că școala fiicei sale se concentrează în mare parte pe concepte teoretice ale inteligenței artificiale, în loc de aplicații concrete; astfel, ea finalizează temele acasă, învățând-o pe fiica ei să interacționeze cu chatbotul Doubao de la ByteDance sub o supraveghere atentă.
Regula ei este să petreacă 15 minute încercând să rezolve o problemă matematică dificilă înainte de a recurge la IA. După câteva zile, Luan îi solicită să rezolve aceeași problemă fără asistență.
„Ideea este să mă asigur că a înțeles cu adevărat solu
COMENTARII / 0