Ben Hodges: Rusia atacă suveranitatea României, nu tot, cibernetică

Ben Hodges, general-locotenent în rezervă, fost lider al Armatei SUA în Europa și ex-comandant al trupelor terestre NATO, a participat la un interviu exclusiv pentru „Libertatea”. În cadrul acestui dialog, el a abordat subiectul numărului în creștere al incidentelor cu drone în România, a analizat modul în care vulnerabilitatea țării noastre a escaladat de la debutul războiului din Ucraina și a explicat cum intensificarea extremismului și a naționalismului ar putea influența rezultatele conflictului din Ucraina.

Ben Hodges, general-locotenent în rezerv

Ben Hodges a terminat studiile la Academia Militară a Statelor Unite în mai 1980 și a intrat în rangul de ofițer al Armatei SUA, specializat în infanterie. Cariera sa de 38 de ani a inclus poziții de comandă de top, printre care director al operațiunilor în cadrul Comandamentului Regional Sud din Kandahar, Afganistan, în perioada 2009-2010; comandant al Comandamentului Terestru Aliat al NATO, 2012-2014, cu sediul în Izmir, Turcia; și comandant general al Armatei Statelor Unite în Europa, 2014-2017, în Wiesbaden, Germania. În ianuarie 2018 s-a retrăit din forțele armate ale SUA și locuiește astăzi împreună cu soția sa în Frankfurt, Germania. De asemenea, Ben Hodges face parte din consiliul consultativ internațional al New Strategy Center, un think‑tank românesc axat pe politică externă, apărare și securitate.

Citește șiSUA cer Japoniei să îşi tripleze contribuţia la întreţinerea forţelor americane din arhipelagul nipon

Libertatea: În ultima perioadă observăm o creștere bruscă a incidentelor cu drone pe flancul estic al NATO, România confruntându-se, în mod special, cu multiple încălcări ale spațiului aerian și cu interceptări reușite. În opinia dumneavoastră, aceste incursiuni ale dronelor sunt doar operațiuni de hărțuire sau fac parte dintr-o strategie rusă sofisticată și coordonată, menită să testeze timpii de reacție ai NATO și coeziunea procesului decizional?

Ben Hodges consideră că atacurile cu drone asupra României și a altor state, printre ele Germania și Polonia, constituie o parte a modului în care Rusia desfășoară războiul. În esență, Rusia este în conflict cu noi; chiar dacă nu dorim să ne amintim sau să acceptăm, Rusia se află în război cu noi.

Prin urmare, aceștia recurg la acțiuni coercitive pentru a intimida populațiile noastre și pentru a exercita presiune asupra autorităților, în scopul de a-i determina să înceteze susținerea Ucrainei. Această abordare constituie un element esențial al planului lor: nu doresc ca niciun dintre noi să ofere sprijin Ucrainei.

Consider că există și această dimensiune, însă acționează până la limitele posibile, nu doar prin testare, ci prin forțarea frontierelor pentru a determina momentul în care Occidentul va interveni și va întrerupe aceste acțiuni. În lipsa consecințelor, vor persista în amenințarea traficului maritim ce pătrunde și părăsește Istanbul, de exemplu, sau în amenințarea eforturilor României de a explora petrolul și gazele din Marea Neagră. Aceste elemente constituie o parte a încercării lor de a stabili limita. Prin urmare, nu se tratează de simple neplăceri, ci de o campanie deliberată.

-Ați vorbit la un moment dat de dorința Rusiei de a instaura o nouă cortină de fier în Marea Neagră. Cât de posibilă este o astfel de cortină de fier în Marea Neagră, în contextul actual?

-Când am folosit prima dată această expresie, o auzisem de la un prieten georgian, care mi-a povestit cum Rusia a folosit forța împotriva Georgiei și Ucrainei, dar nu era pregătită să folosească forța împotriva României, Bulgariei și Turciei. Așa că acum, desigur, situația se schimbă. Nu numai că recurg la forță, evident, pe măsură ce războiul din Ucraina s-a agravat, dar acum folosesc forța și împotriva României. Și cred că asta se întâmplă pentru că nu văd consecințe reale, având în vedere că țările NATO nu ripostează cu fermitate împotriva Rusiei și că există încă prea multe țări NATO care nu sunt hotărâte să ajute Ucraina să învingă Rusia.

Adică, cea mai bună modalitate de a pune capăt conflictului este ca Ucraina să învingă Rusia. Așadar, este în interesul României, al Poloniei, al Germaniei și al tuturor celorlalți ca acest lucru să se întâmple. Dar, în acest moment, rușii nu resimt cu adevărat consecințe semnificative.

Reflectați asupra incidentului din Leipzig, care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni. În cele din urmă, reprezentanții germani au ieșit la rampă și au declarat:

„Știm că a fost Rusia”

. Evident, Lavrov și alți oficiali s-au înfuriat din această cauză, însă responsabilitatea revine Rusiei.

germanii au închis consulatul rusesc din Bonn și au închis Casa Rusiei din Berlin, un centru de dezinformare rusesc binecunoscut. Prin urmare, autoritățile germane au acționat, în sfârșit

-România are o poziție geostrategică foarte importantă datorită apropierii sale de Ucraina și a infrastructurilor sale critice, inclusiv baza Mihail Kogălniceanu. În opinia dumneavoastră, cum s-a schimbat vulnerabilitatea României de la începutul războiului din Ucraina?

Din punctul meu de vedere ca observator extern, majoritatea cetățenilor români recunosc că Rusia acționează în acest mod și că rușii sunt pregătiți să încălce spațiul aerian al României, să amenințe transportul maritim din și în apropiere de Constanța și să se apropie atât de mult încât să poată perturba explorarea petrolului și gazelor românești în Marea Neagră – sunteți acolo. România se află în linia întâi.

Chiar dacă nu există un război oficial, Rusia atinge în mod evident suveranitatea României. Prin urmare, cred că România, în cooperare cu aliații din zonă, trebuie să se asigure că are capacități de apărare corespunzătoare pentru Constanța și pentru instalațiile petroliere și de gaze din apropiere. De asemenea, este necesar să se oprească toate dronele rusești care traversă spațiul aerian românesc.

Consecințele pentru Rusia trebuie să fie reale. O problemă apare dacă România acordă vize cetățenilor ruși. O problemă apare și atunci când România achiziționează gaze rusești. O problemă suplimentară apare dacă România permite Rusiei să realizeze activități ilegale, precum navele din „flota fantomă” care ar putea traversa apele teritoriale române. Aceste aspecte trebuie să fie înfrânte.

Mi-ar plăcea să aflu: ce norme de contracarare se aplică dronele rusești care pătrund în zona aeriană a României? Ce reguli există? Sunt eliminate imediat? Sau se lasă să continue, în speranța că vor părăsi teritoriul? În prezent nu resimt acel sentiment de urgență în România. Sunt conștient că numeroși profesioniști se ocupă de aceste chestiuni, însă nu am certitudinea că întregul guvern și societatea sunt complet pregătiți pentru acțiunea necesară.

România se confruntă cu dificultăți în domeniul infrastructurii, în special în rețeaua rutieră și cea feroviară, a menționat în numeroase ocazii. În ce măsură considerați că această problemă este delicat, după părerea dumneavoastră?

România încă nu dispune de o infrastructură de înaltă calitate. Există însă mai multe tipuri de rețea: aeroporturi, portul maritim din Constanța, Dunărea și poduri. Toate aceste componente constituie infrastructură esențială pentru NATO, nu doar pentru armata românească, ci și pentru posibilitatea deplasării rapide a trupelor aliate în situația unei crize sau pentru a preveni apariția unei astfel de situații. Prin urmare, acestea trebuie protejate, iar interlocutorii trebuie să se bazeze pe prem

Deci, ce metode pot fi adoptate pentru a bloca atacurile aeriene și rachetele? Și cum se poate asigura protecția infrastructurii cibernetice ce administrează transporturile, producția de energie și sistemele financiare? Rușii vor, fără îndoială, folosi toate mijloacele disponibile pentru a deteriora acea secțiune a rețelei. În final, contribuția României la exportul de energie și alimente rămâne expusă vulnerabilităților. Cred că este necesar să adoptăm o perspectivă realistă.

Trebuie să ne bazăm pe premisa că Rușii ar fi dispuși să distrugă aceste obiective, la fel cum vizează acum exporturile de cereale din Ucraina. Prin urmare, consider că acest lucru este costisitor, fără îndoială. Astfel, unii lideri politici vor întârzia, din cauza costului ridicat. Totuși, cea mai eficientă cale de a preveni orice atac al Rusiei asupra acestor ținte este să arătăm că România este pregătită.

-Tot legat de aceste incursiuni ale dronelor rusești, ele se opresc adesea chiar înainte de a declanșa o escaladare majoră, ceea ce complică o reacție standard în temeiul articolului 5 din Tratatul NATO. Cum ar trebui NATO să-și modernizeze doctrina pentru a descuraja eficient aceste provocări? Și ce consecințe ar trebui să suporte Rusia pentru a descuraja aceste încălcări repetate?

În concluzie, aceasta nu reprezintă o problemă pe care NATO să o soluționeze. Este o chestiune pe care fiecare stat trebuie să o abordeze. Statele trebuie să dezvolte strategii pentru a contracara atacurile rusești din „zona gri”. Dacă așteptați ca întregul NATO să intervină, fiecare țară are perspective diferite asupra acestor aspecte.

Și cred că este mult mai important și mai rapid ca România să o facă, Polonia să o facă, Bulgaria să o facă, Germania să o facă, pentru a clarifica faptul că aceste lucruri nu vor fi tolerate. Așadar, în primul rând, nu tratați niciuna dintre aceste situații ca pe scene ale unei crime, unde trebuie să aveți dovezi perfecte pentru a confirma: „Da, a fost Rusia” sau orice altceva. Presupuneți că toate acestea sunt opera Rusiei, deoarece majoritatea provin din Rusia. Care sunt, așadar, consecințele? În primul rând, ar trebui să asigurați aplicarea tuturor sancțiunilor existente, să vă asigurați că acestea sunt respectate. Nu trebuie să permitem Rusiei să acționeze ca și cum ar fi vremuri normale, în timp ce, în același timp, încalcă suveranitatea României.

-Ați susținut strategia „un flanc, o amenințare, o prezență”. Cum se raportează incidentele din România la tendințele mai largi observate în statele baltice sau în Polonia? Reflectă oare reacția actuală a Occidentului o înțelegere comună că acestea nu sunt evenimente izolate, ci fac parte dintr-un efort unic al Rusiei de a testa determinarea NATO?

Acum este momentul în care liderii civili trebuie să comunice deschis cu cetățenii. Cred că majoritatea oamenilor apreciază și respectă când li se spune adevărul. Însă mulți politicieni preferă să atenuze informațiile, presupunând că altfel vor alarma populația. În realitate, această abordare doar subminează credibilitatea. Este esențial ca, începând cu președintele, toți oficialii guvernului să se adreseze cetățenilor ca adulți și să explice: „Uitați, iată ce se întâmplă. Iată ce este în joc.”

Acestea sunt măsurile pe care trebuie să le adopți în această chestiune. Desigur, nu vei obține 100% de conformitate, însă consider că aceasta constituie un element esențial al conducerii.

Un prieten finlandez mi-a explicat că motivul

În mod evident, prin cooperarea cu vecinii și partenerii, situația ar trebui să fie mai simplă în prezent datorită relațiilor cu Ungaria. De asemenea, consider că majoritatea cetățenilor români responsabili recunosc că protecția României este legată de realizările Ucraina, iar aceeași legătură se aplică și pentru Moldova.

Ce ar reprezenta cel mai alarmant scenariu strategic pentru securitatea României în anii ce urmează?

-Cred că acea posibilitate, dacă Ucraina eșuează cumva, ca Rusia să avanseze spre Moldova, ar fi o situație foarte gravă, iar atunci cred că România s-ar simți obligată să apere Moldova. Așadar, asta ne readuce, din nou, la necesitatea de a ne asigura că Ucraina are succes. Nu acordați Rusiei niciun centimetru în Marea Neagră. Nu le permiteți să continue să exporte petrol și gaze prin Marea Neagră. Traseul trece chiar pe lângă trei țări NATO și două țări din UE. Nu le permiteți să facă asta. Găsiți modalități de a perturba acest proces, astfel încât să nu poată avea succes împotriva Ucrainei. Așa protejați Moldova și, prin urmare, protejați România: ajutând Ucraina să învingă Rusia.

-Cum va influența creșterea extremismului și a naționalismului rezultatul războiului din Ucraina?

-Este o întrebare foarte bună. În majoritatea locurilor în care se observă o creștere a extremismului de dreapta, acest lucru se datorează faptului că oamenii nu au încredere în guvern. Ei simt că nu beneficiază de pe urma societății liberale și sunt îngrijorați de migrație și de imigranții ilegali, iar guvernul nu reușește să le asculte și să le rezolve preocupările. Și, desigur, rușii observă acest lucru. Așadar, rușii investesc bani în fiecare mișcare extremistă, fie că este de extremă stânga sau de extremă dreapta.

Investesc fonduri în aceste inițiative, pentru că astfel rușii pot exploata destabilizarea și deteriorarea coeziunii sociale. Prin urmare, cea mai eficientă soluție pentru a contracara acest fenomen este ca autoritățile să asculte cetățenii, să respecte angajamentele, să asigure transparența în sistemul judiciar, să clarifice destinația fondurilor și să lupte împotriva corupției. Aceste aspecte reprezintă puncte slabe pe care le vor valorifica.

Pentru mine, aceasta constituie metoda prin care se încetinește ascensiunea extremismului. În SUA nu am reușit să realizăm acest lucru și acum ne confruntăm cu MAGA. Prin urmare, este esențial să-ți asculți poporul, asigurând o distribuție justă a bogăției.