The Moscow Times relatează că inițiativa umanitară lansată de Biserica Ortodoxă Rusă, intitulată „Misiunea umanitară patriarhală: Împreună ajutăm oamenii din Donbas”, ridică suspiciuni în contextul problemelor de personal cu care se confruntă țara.
O nouă inițiativă a fost trimisă de Biserica Ortodoxă Rusă către eparhiile sale, care pare a fi menită să sprijine populația din regiunile ocupate, însă această acțiune ar trebui examinată cu atenție.
Patriarhul Kirill a descris deja conflictul din Ucraina drept un „război sfânt”, iar implicarea Bisericii Ortodoxe Ruse în acesta este un fapt deja cunoscut.
Într-un nou demers, biserica a hotărât să își extindă sprijinul acordat statului.
Oare decizia a fost luată în urma ordinelor primite de la partid?
Faptul este că Kirill a dat o confirmare pozitivă în această privință.
Nu există informații suplimentare disponibile.
Editor : Sebastian Eduard
În teritoriile ucrainene controlate de Moscova, eparhiile au demarat o campanie de promovare a înscrierilor de voluntari, scopul oficial fiind sprijinirea reconstrucției vieții locale. Realitatea pe teren arată însă că, după trecerea armatei ruse, nu mai există decât pământuri devastate și clădiri distruse până la temelii. În acest context, un anumit grad de incertitudine planează asupra activității pe care acești voluntari o vor desfășura efectiv în regiunea Donbas.
Anunțurile menționate prezintă o mare asemănare cu ofertele de locuri de muncă de pe platforma Avito, care ulterior se dovedesc a fi contracte încheiate cu Ministerul Apărării. Pentru a participa, voluntarii nu sunt obligați să dețină cunoștințe tehnice particulare sau experiență anterioară. În schimb, aceștia trebuie să fi împlinit cel puțin 18 ani și să fie dispuși să ofere sprijin social persoanelor care trăiesc singure, să contribuie la repararea imobilelor private deteriorate și să acorde ajutor în cadrul spitalelor — inclusiv unităților militare.
Întrebarea rămâne: de ce nu se cere experiență și nici competențe speciale în aceste sectoare, potrivit The Moscow Times.
În spatele unei aparente inițiative de ajutorare, se află o realitate mult mai complexă. Biserica Ortodoxă Rusă se află la originea unei campanii de încurajare a voluntariatului în Ucraina, teritoriu ocupat. O întrebare esențială rămâne: ce interese se pot ascunde în spatele acestei mobilizări? Voluntarii sunt îndemnați să acorde sprijin în regiunea afectată. Această acțiune are loc într-un context geopolitic încărcat.
„Coordonatorii”
acestei inițiative par să aibă un rol cheie în desfășurarea sa.
Anunțurile privind oportunitățile de voluntariat prezintă detalii suplimentare care ridică anumite semne de întrebare.
7-24 de zile este perioada aproximativă pentru care sunt planificate turele, însă există posibilitatea de a continua activitatea pe perioade mai lungi, în urma acordului coordonatorului.
Această condiție însă generează o situație în care voluntarul devine dependent de deciziile coordonatorului.
O nelămurire rămâne în ceea ce privește posibilitatea de a refuza prelungirea activității după o primă tură sau după mai multe ture.
Coordonatorii respectivi sunt prezentați drept persoane cu experiență, însă îndoiala nu este exclusă.
Întrebarea esențială rămâne: acești coordonatori sunt, în realitate, comandanți care angajează noi recruți pentru unitățile lor, a căror efectiv este în scădere rapidă? Oare le vor propune acestor voluntari o oportunitate irezistibilă, sub masca „voluntariatului și activității sociale”?
În zonele situate în spatele liniilor frontului, cum ar fi Mariupol, Sievierodonetsk, Donetsk, Volnovakha, Tokmak și Skadovsk, anunțurile de recrutare voluntari sunt obișnuite.
În acest context de conflict, caracterizat prin utilizarea drone și rachete, aceste localități se află la o distanță accesibilă pentru mijloacele militare.
Chiar și locații precum Ekaterinburg
, considerate anterior în siguranță datorită poziționării lor în zonele îndepărtate ale Uralilor, au devenit vulnerabile în fața UAV-urilor ucrainene.
Ca urmare, voluntarii recrutați vor fi ținte pentru militarii ucraineni, care sunt puternic motivați să elibereze teritoriile lor ocupate.
Donbas a fost până în prezent scena unui număr semnificativ de incidente violente care au implicat voluntari.
În luna mai a anului 2014, un eveniment tragic a avut loc atunci când două vehicule transportând voluntari din Rusia au fost supuse unui atac armat în timpul primei confruntări pentru controlul Aeroportului din Donețk.
Trebuie remarcat că, spre deosebire de anumite persoane vizate de campania bisericii, acești voluntari erau conștienți de faptul că activitățile lor ar fi putut avea drept rezultat moartea unor oameni.
Situația a devenit și mai dramatică din cauză că atacurile letale au fost lansate chiar de către militanții din Batalionul Vostok pro-rus, grupare care a fost de atunci integrată în structura forțelor armate ruse.
Afirmația că The Moscow Times concluzionează că loialitatea patriarhului Kirill față de Kremlin este una patologică ridică întrebări.
„Ar fi corect să spunem că, până când nu vor apărea dovezi că acești voluntari sunt trimiși să lupte, aceasta este doar o speculație.”
În același timp, se consideră că loialitatea sa patologică dă motive să se creadă că oficialii bisericii nu au limite în ceea ce pot face.
The Moscow Times adaugă:
„Principalul lucru este că orice spune partidul, trebuie făcut.”
Astfel, totul ține de loialitatea patologică a patriarhului Kirill și de faptul că nu există un nivel la care oficialii bisericii să nu coboare.
COMENTARII / 0