Bomba atomică Hiroshima a generat un fenomen nevăzut de știință

Pe 6 august 1945, Statele Unite au detonat bomba atomică „Little Boy” deasupra orașului Hiroshima, Japonia. Explozia, cu o putere estimată la aproximativ 15 kilotone, a generat în câteva secunde temperaturi de mii de grade Celsius și a vaporizat sau topit materiale provenite din clădiri, sol și obiecte metalice.

După detonare, resturi microscopice de material vitrificat, denumite hiroshimate, au persistat. Aceste resturi conțin dovezi ale proceselor fizice și chimice care au avut loc în interiorul gigantului de foc, subliniază Science Alert.

Sub conducerea geologului Luca Bindi din cadrul Universității din Florența, un grup de cercetători a examinat 34 de mostre pentru a descoperi faze metalice neobișnuite.

Citește șiReluarea atacurilor împotriva Iranului este „extrem de puţin probabilă”, spune Donald Trump: „Sunt o naţiune în declin”

Ce au descoperit cercetătorii în cenușa bombei atomice de la Hiroshima?

Într-una dintre probe, oamenii de știință au identificat numeroase bucăți microscopice ale unui aliaj de fier și crom. Una dintre aceste bucăți s-a evidențiat printr-o concentrație neobișnuit de mare de siliciu.

Particula măsoară în jurul a 10 micrometri și include în principal fier, completată de crom, siliciu, nichel, molibden, mangan și aluminiu.

În scopul de a stabili cu precizie compoziția materialului, cercetătorii au preluat manual patru particule microscopice și le-au supus unei analize de difracție de raze X pe monocristal.

Trei dintre cele patru fragmente 3 arătau o structură cubică simplă, centrată în volum, tipic oțelurilor convenționale. În contrast, fragmentul al 4 prezentase o structură complet diferită.

Bomba atomică de la Hiroshima a generat condiții care nu pot fi reproduse cu ușurință.

Examinarea a demonstrat că atomii din noul material se aliniază într-o rețea cubică foarte mai elaborată, tip AlAu₄, derivată din beta-manganului.

Cercetătorii consideră că materialul s-a format în timpul exploziei nucleare. Temperaturile extreme au vaporizat și amestecat materiale provenite din surse diferite, iar răcirea extrem de rapidă a permis „înghețarea” unei structuri atomice neobișnuite înainte ca aceasta să se transforme într-o formă mai stabilă.

„O explozie nucleară expune multe materiale la căldură extremă, amestecare violentă și răcire extraordinar de

Conform specialistului, o astfel de detonare ar putea genera, fără a fi controlată, numeroase combinații de materiale și structuri, care ar necesita ani de cercetare pentru a fi explorate în laborator.

Resturile exploziei nucleare din Hiroshima ar putea ascunde și alte substanțe necunoscute.

Descoperirea indică faptul că particulele obținute din exploziile nucleare din trecut ar putea include și alte faze metastabile, extrem de rare și greu de detectat.

Într-o investigație anterioară, Bindi și echipa sa au identificat un fenomen asemănător în probele obținute de la testul Trinity, prima detonare nucleară din lume, efectuată în iulie 1945 în Statele Unite.

Cercetătorii evidențiază, totuși, că relevanța științifică a acestei descoperiri nu poate fi detasată de catastrofa umană ce a generat materialul. Hiroshima a reprezentat primul oraș supus unui atac nuclear, iar bombardamentul a cauzat decesul și suferința unui număr imens de persoane.

Un studiu privind noul aliaj obținut în urma exploziei atomice de la Hiroshima a fost publicat în revista Science Advances.