România inclusă în rândul guvernelor din diverse state europene caută modalități de a diminua volumul ridicat de concedii medicale și costurile aferente indemnizațiilor. În același timp, medicii și reprezentanții pacienților subliniază deteriorarea stării de sănătate și îmbătrânirea populației, precum și persistarea obiceiurilor adoptate
1 din 3 angajați bulgari își solicită concediu medical.
965.000 de cetățeni bulgari au înregistrat concediu de sănătate în anul precedent, dintr-un total de 3,3 milioane de angajați din țara vecină.
Citește șiFamilia care a dominat Sri Lanka, lovită de anchetele anticorupție. Fosta primă-doamnă a ajuns după gratii
Datele oficiale indică că în 2025, cheltuielile pentru concediile medicale au ajuns la aproape 550 de milioane de euro, echivalentul a 0,5% din PIB-ul țării, fiind recunoscute ca o povară semnificativă pentru sistemul public de asigurări.
În 2025, salariile medii ale angajaților bulgari pentru o zi de concediu medical au ajuns la aproximativ 32 euro. În total, certificatele de concediu medical emise au însumat 16,728 milioane de zile lucrătoare.
Deși se numără printre națiunile care acoperă integral zilele de concediu medical, Bulgaria a implementat în ultimii ani verificări prin sondaj pentru a stabili dacă cei aflați în concediu medical se confruntă cu incapacitatea de muncă.
Numărul concediilor medicale în România
În România, ultimul raport accesibil care indică câți angajați au beneficiat de concediu medical provine din anul 2024.
HotNews a solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și date privind concediile medicale din anul 2025, însă instituția nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol.
În 2024, dintre cei 5,5 milioane de lucrători, s-au emis mai mult de 3,2 milioane de acte de concediu medical, reprezentând în total 7,3 milioane de zile de incapacitate temporară de muncă.
În fiecare lună din 2024, în medie, s-au emis 270.000 de certificate de concediu medical.
Numărul de certificat nu corespunde neapărat numărului de persoane aflate în concediu medical, deoarece un singur pacient poate primi mai multe astfel de documente. Casa de Asigurări de Sănătate nu deține o statistică privind numărul de persoane care au beneficiat de concediu medical, ci doar statistică privind numărul de certificate de concediu medical emise.
În Spania, din fiecare 1.000 de angajați, 53 au luat concediu medical.
În anul 2025, Spania a atins un nivel record de concedii medicale, conform datelor provizorii difuzate de Ministerul Securității Sociale. Incidența medie a concediilor medicale pentru afecțiuni comune, nelegate de activitatea profesională, a ajuns la 53,7 cazuri pe 1.000 de angajați, comparativ cu 51,1 caz
Această tendință ascendentă generează îngrijorare, iar aceasta se reflectă în rândul organizațiilor de afaceri și în cadrul instituțiilor publice.
În Bulgaria, cea mai frecventă cauză a concediilor medicale a fost infecțiile aparatului respirator. În Spania, sănătatea mintală a devenit motivul principal de absenteism la locul de muncă, depășind ortopedia (fracturile), în perioada 2018 – 2023.
Patronatele au discutat de mult timp despre mărirea concediilor medicale și au cerut controale mai riguroase.
În contrast, sindicatele și un grup de profesioniști din sectorul medical susțin că majorarea concediilor medicale este în mare parte cauzată de deteriorarea sistemului de sănătate, de lungimea listelor de așteptare, de problemele de sănătate mintală și de îmbătrânirea forței de muncă active.
Numere record
În anii 2025 și 2026, chestia a revenit în prim-plan în cadrul discuțiilor de interes general, iar Spania a raportat valori deosebit de mari pentru incapacitatea temporară de a lucra și a observat o creștere rapidă a costurilor legate de asigurările sociale pentru aceste ajutoare.
Autoritatea regională din Galicia, regiunea autonomă localizată în nord-vestul Spaniei, a introdus recent un program de intensificare a verificărilor asupra concediilor medicale și de luptă împotriva eventualelor fraude.
În Franța, zilele de concediu medical au atins un nivel record, înregistrând o creștere de 50% față de anul 2019.
Austria prezintă o situație asemănătoare: în medie, un angajat se absențează de la locul de muncă pentru 15 zile pe an din cauza bolii, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari cifre în ultimele 30 de ani.
„Se trage din pandemie”
Numărul record de concedii medicale din ultima perioadă „se trage din pandemie”, spune Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, într-un dialog cu HotNews.
Doctorul Sandra Alexiu. Foto: Agerpres.
„Acum există o creștere a numărului de concedii medicale peste tot în Europa. Starea de sănătate este evident afectată – mai multe boli cronice, multe patologii acute. S-a schimbat profilul bolilor după pandemie: au fost foarte mulți oameni răciți rău, care în trecut făceau răceli uzuale și care acum fac forme mai grave”, explică dr. Sandra Alexiu.
„Atunci s-au dat concedii nenumărate atât pacienților bolnavi de COVID, cât și celor care au intrat în contact cu ei. Atunci a fost un boom de concedii medicale în toată lumea”, a mai spus medicul.
„S-au trezit că au de plătit nenumărate concedii medicale”
Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România, a explicat în cadrul unei discuții cu HotNews că fenomenul concediilor medicale a început în România în timpul pandemiei.
„Când a venit pandemia, ne-au obligat să stăm două săptămâni acasă, dacă am intrat în contact cu o persoană bolnavă. Și s-au trezit, după pandemie, că au de plătit nenumărate concedii medicale. La început dădeau și o lună – două pentru COVID, apoi două săptămâni.”
Rozalina Lăpădatu. Foto: Grigore Popescu / Agerpres
Rozalina Lăpădatu subliniază că, în România, Casa de Asigurări de Sănătate acordă compensații pentru concediile medicale angajatorilor, însă există o întârziere de ani de zile în efectuarea plăților.
„A fost nevoie să acopere aceste concedii medicale, să le plătească, iar acea statistică i-a speriat. Au început să caute soluții. Dar pandemia a trecut. Acum ar trebui să fim corecți cu noi înșine și să vedem care este problema reală. Nu după o situație excepțională, cum a fost pandemia, să se pună presiune pe oameni să nu își mai ia concedii medicale”, consideră reprezentanta pacienților.
„Înainte de pandemie, oamenii se duceau și răciți la locul de muncă”
În ceea ce îl privește pe el, medicul Sandra Alexiu subliniază că
„s-a schimbat felul în care vedem lucrurile: înainte de pandemie, oamenii se duceau și răciți la locul de muncă și nu se uita nimeni la ei. După pandemie, nu îți mai vine să îi primești la serviciu. Dacă ești răcit, în multe locuri ți se spune să stai acasă, ca să nu transmiți. Sunt niște modificări de comportament explicabile din punct de vedere social.”
Concediile pe termen lung se acordă pacienților cu afecțiuni severe, inclusiv celor oncologici sau celor care au suferit un infarct sau un accident vascular cerebral, a declarat dr. Sandra Alexiu.
Concediul poate dura și un an sau doi ani. În medicina de familie, eliberăm concedii pentru boala obișnuită și pentru fiecare urgență. Suntem supuși restricțiilor și nu putem acorda mai mult de 7 zile
Care este entitatea responsabilă pentru aprobarea concediilor?
„Grosul de concedii medicale nu este la noi, ci la bolile cronice grave, unde, deși sunt concedii medicale de durată, sunt eliberate cu țârâita – în fiecare lună, pentru că așa este procedura gândită de CNAS. Ar scuti și pacienții, și medicii de birocrație dacă ar face pensionare pe 6 luni sau pe un an, așa cum se dă certificat de handicap. Ca să nu mai plimbe hârtii, să deconteze concediul pe fiecare lună etc. Ar fi mult mai util pentru organizare.”
Doctorul afirmă că nu se poate susține că toată lumea fura. Poate că oamenii sunt mai bolnavi, poate că trebuie să rămână acasă. Există și situații, cum ar fi varicela, în care pacientul este contagios timp de 5 zile, însă după această perioadă nu dorește să intre în mulțime, din cauza aspectului neplăcut al bubulelor, de la scarpință și de la privirea altora. Pentru fiecare caz există explicații.
România, titlu de campioană în birocrație
Deși majoritatea statelor europene se străduiesc să limiteze concediile medicale, procesul de obținere a acestora nu este la fel de birocratic ca în România.
În numeroase state, procesul este total digitalizat, fără a călători și de a transporta documente fizice de către pacient.
În România, pentru a obține concediu medical, angajatul trebuie să se prezinte personal în biroul medicului și să-i fie verificat cardul de sănătate în sistem. Concediul medical nu poate fi acordat retroactiv, astfel că cetățenii români care îl solicită trebuie să consulte medicul în prima zi de boală.
Concediu medical obținut prin consultații telefonice sau online
În alte state, atunci când un angajat nu reușește să se deplaseze la cabinetul medicului din cauza stării sale de sănătate, eliberarea concediului medical poate fi efectuată prin telefon sau prin alte mijloace la distanță.
Pentru a solicita concediu medical, un român trebuie să obțină mai întâi o adeverință de salariat emisă de angajator, care să confirme că este angajat și că contribuția la asigurările de sănătate este plătită la zi. Această adeverință are valabilitate de 30 de zile; în cazul concediilor medicale prelungite, angajatul trebuie să se deplaseze de mai multe ori la locul de muncă pentru a primi documentul.
„În multe țări, procedura de obținere a concediului medical este mult mai puțin birocratică”, spune dr. Sandra Alexiu.
În exemplul dat, o femeie însărcinată intră în concediu prenatal pentru 126 de zile. Pentru fiecare lună, medicul trebuie să solicite un certificat de angajare de la locul de muncă al pacientei, în conformitate cu cerințele CNAS. Dar nu este angajată acolo?
Căi fără sfârșit către ușile medicilor.
În România, medicii de familie acordă, în mod obișnuit, exclusiv 7 zile calendaristice de concediu medical, împărțite în două faze: 4 zile și 3 zile. În cazul în care se solicită prelungirea concediului, pacientul trebuie să solicite un consult la un specialist. Totuși, înainte de a face acest pas, este necesar să viziteze din nou medicul de familie pentru a obține un bilet de trimitere către specialist.
În continuare, pacientul trebuie să aducă certificat de concediu medical, în format fizic, la angajator.
Printre țările europene analizate, singura care dispune de un sistem birocratic pentru acordarea concediului medical este Grecia. În conformitate cu procedura, boala trebuie confirmată de un medic alocat de Agenția Națională de Securitate Socială, echivalentul Casei de Asigurări de Sănătate din România, ceea ce poate duce la uneori întârzieri mai mari.
În alte state, documentele se transferă de la o instituție la alta.
În Italia, documentul care atestă concediul medical este emis de medicul de familie al angajatului și este transmis în format electronic în două exemplare: unul către angajatorul persoanei în concediu medical și celălalt către Institutul Național Italian de Securitate Socială, unde se va prelucra solicitarea.
Franța, medicul redactează un certificat, iar pacientul îl transmite automat angajatorului.
În Austria, este suficient ca un angajat să informeze angajatorul că suferă de boală sau a suferit un accident, iar certificatul de concediu medical poate fi depus în a patra zi de la debutul bolii. Angajații trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru a primi documentul, însă, în anumite cazuri, îl pot obține și prin consultații telefonice.
În această țară, angajații nu trebuie să dezvăluie diagnosticul medical, ci doar să notifice angajatorul că se află bolnavi sau că au suferit un accident.
Georgia – concediul medical se acordă automat de către clinică/spital, dacă angajatul declară că îl necesită.
Lituania a digitalizat complet procedura.
Lituania are întregul procedeu de acordare a concediului medical realizat complet digital. Medicul eliberează certificate electronice, care devin imediat vizibile atât pentru angajator, cât și pentru sistemul de asigurări sociale. Pacienții nu trebuie să dețină documente tipărite.
Spania emite certificatul de concediu medical printr-un medic virtual și îl transmite direct către angajator și către Institutul Național de Securitate Socială, echivalentul Casei de Asigurări de Sănătate din România, fără ca angajatul să fie nevoit să predea documentul fizic la sediul companiei.
În cazul angajaților din Polonia, obținerea unui certificat medical nu presupune birocrație. De la anul 2018, tot procesul de documentare se desfășoară în format electronic: medicul eliberează certificatul, iar acesta este transmis automat către Institutul de Asigurări Sociale.
Doctorul poate elibera un certificat de concediu medical cu data retroactivă de până la 3 zile, ceea ce înseamnă că o persoană care suferă, de exemplu, de gripă acută sau de un atac de migrenă bruscă, nu este nevoită să se prezinte la consultație în aceeași zi. De asemenea, sunt acceptate certificatele de concediu medical emise în cadrul unei teleconsultații.
„Când ai nevoie de concediu medical, e normal să beneficiezi de el”
„Omul trebuie să stea acasă să se refacă, atunci când are nevoie de concediu medical”, consideră dr. Sandra Alexiu.
„Când e nevoie de concediu medical, e normal să beneficieze de el. Plus că dacă îl trimiți la serviciu cu febră și cu frisoane, îi îmbolnăvește pe toți”, adaugă președintele Asociației Medicilor de Familie, în dialogul cu HotNews.
Concediile medicale reprezintă un subiect greu de cuantificat, mai spune ea. „De aceea autoritățile își permit să facă tot felul de ajustări și să strige că sunt foarte mulți bani. În realitate, regulile de decontare nu le-am inventat noi, ci Casa de Asigurări de Sănătate. Dacă știau că nu sunt în stare să le plătească, ar fi trebuit să aibă grijă la asta”.
În plus, subliniază ea, „România nu are un sistem de recuperare bine pus la punct. Un pacient căruia i se pune stent poate să meargă la serviciu după ce își revine, dar el va avea nevoie să facă și recuperare. Sau la o fractură, 6 săptămâni stai cu ghips. Dar în secunda a doua după ce ai scos ghipsul nu pleci cu mașina, nu îți funcționează articulația. Trebuie să faci recuperare, gimnastică.”
„La noi stă cineva într-un birou și face legi. Trebuie să vezi cum e în viața reală”
Doctorul Sandra Alexiu susține că
„e nevoie ca lucrurile să fie personalizate și gândite. Dar la noi stă cineva într-un birou și face legi. Trebuie să vezi cum e în viața reală.”
Doctorul menționează, de asemenea,
„multe încercări de hărțuire: controale la medici, verificări dacă angajatul aflat în concediu medical e acasă.”
Mai adaugă că:
„Că există și concedii medicale false, care se dau pe bani, știe toată lumea. Dar nu poți să spui că toți oamenii iau concedii false”
și subliniază că nu este adevărat că toți oamenii se apropie de concedii false.
„tot crescând măsurile de coerciție la toți, atât la pacienți, cât și la medici, numărul de concedii nu va scădea. Niciodată aceste lucruri nu duc la îmbunătățiri. Orice restricție în plus face mai rău.”
Persoanele care se luau concediu medical pentru a culegă via vor continua să facă acest lucru.
Și Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România, crede că „persoanele care au abuzat până acum vor abuza în continuare. Într-adevăr era minunat să fii plătit (în prima zi de concediu medical – n.red.), dar și mai minunat este să nu îți pierzi locul de muncă. Și asta este ideea din spatele concediilor medicale: un om care are o problemă vrea să și-o rezolve fără să-și ia concediu de odihnă. Dacă își ia concediu medical, în afara de prima zi, care nu se mai plătește, restul zilelor sunt plătite. Chiar dacă sunt plătite mai puțin decât salariul normal, nu te dă nimeni afară”.
„Și atunci, cei care își luau concediu medical ca să culegă via vor face asta în continuare”
Această credință aparține Rozalinei Lăpădatu.
Totuși, ea adaugă,
„din păcate, presiunea foarte mare va fi pe cei care sunt cu adevărat bolnavi”.
„În România nu a existat nicio analiză serioasă a concediilor medicale”
Rozalina Lăpădatu mai crede că „nu a făcut nimeni în România o analiză serioasă a concediilor medicale, a cauzelor, a abuzurilor. Spre exemplu, dacă am digitaliza sistemul, am vedea în timp real tot ce se întâmplă și cine face abuzuri.”
Digitalizarea ar însemna „să vezi în timp real unde se eliberează multe concedii medicale, cine le eliberează, de ce și așa mai departe. Un sistem digital corect ar vedea când și-a luat omul concediu medical, dacă s-a dus și în farmacie și a luat medicamentele, dacă nu etc.”
Reprezentanta pacienților consideră că „lucrurile sunt mult mai complexe decât să spui: «Nu plătim prima zi de concediu medical.» Aceasta e o modalitate simplistă de a rezolva o problemă fără a analiza cu adevărat cauza și fără a căuta să vezi cum se rezolvă cu adevărat problema.”
COMENTARII / 0