Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare majoră în domeniul aprovizionării cu îngrășăminte, avertizează comisarul european pentru agricultură și alimentație, în contextul unei posibile crize alimentare. Pentru a preveni această criză, determinată de creșterea costurilor îngrășămintelor, este esențial ca UE să pună în aplicare soluții durabile, să nu se limiteze la acordarea de ajutor financiar pe termen scurt, relatează Euronews.
Comisarul european pentru agricultură și alimentație a avertizat că Uniunea Europeană se va lovi de o criză a securității alimentare în cazul în care nu va găsi soluții durabile pentru garantarea accesului la îngrășăminte.
„Fără soluții pe termen lung pentru asigurarea aprovizionării cu îngrășăminte, Uniunea Europeană se va confrunta cu o penurie alimentară”
Citește șiSchengen: Roma și Madrid pun cap disputei, fără controale suplimentare
, a afirmat Christophe Hansen într-un interviu acordat Euronews.
Urmare a escaladării prețurilor la îngrășăminte, determinate de conflictul din Orientul Mijlociu, Comisia Europeană a luat măsuri pentru a preveni scăderea producției alimentare.
Comisia Europeană a prezentat un plan menit să atenueze impactul prețurilor ridicate ale îngrășămintelor asupra randamentului culturilor.
Planul de acțiune privind îngrășămintele include acordarea de ajutor financiar pentru a sprijini producătorii de alimente.
Pe termen lung, potrivit lui Hansen, Uniunea Europeană trebuie să se ocupe de deficiențele de ordin structural care afectează lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte al UE, dincolo de soluțiile de urgență deja implementate.
Comunitatea Europeană se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește asigurarea accesului la îngrășăminte, disponibilitatea și accesibilitatea acestora fiind esențiale pentru evitarea unor eventuale crize alimentare.
Trebuie să ne facem și noi temele și să abordăm problemele pentru a face îngrășămintele nu doar disponibile, ci și accesibile, deoarece, în caz contrar, vor exista penurii alimentare în Uniunea Europeană
Preocupările legate de viabilitatea economică a activității agricole au determinat numeroși fermieri europeni să contemple abandonul activităților agricole, a afirmat comisarul european într-un interviu acordat Euronews.
Motivul principal este acela că costurile de producție au devenit prohibitive, iar dificultatea de a transfera aceste costuri către consumatori îi confruntă pe fermieri cu concurența acerbă din industrie.
„deoarece a devenit prea costisitor și nu pot transfera costurile atât de ușor, întrucât se află în concurență”
În urma prezentării planului de îngrășăminte în luna mai, o declarație importantă urmează să fie făcută de Hansen în legătură cu sprijinul financiar oferit fermierilor.
Fondurile disponibile vor fi dezvăluite în cursul zilei de vineri.
Potrivit declarațiilor lui Hansen pentru Euronews,
„se va propune autorităților bugetare o sumă de peste jumătate de miliard de euro pentru a ajuta fermierii imediat”
.
Această inițiativă are drept scop sprijinirea urgentă a fermierilor.
500 de milioane de euro sunt alocați pentru a face față provocărilor actuale, însă nu toți provin din aceeași sursă. Mai exact, 200 de milioane de euro sunt extrași din fondul de urgență al Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă sistemul de ajutor și de finanțare a activităților agricole la nivelul UE. Cealaltă parte, adică 300 de milioane de euro, va fi adăugată ca ajutor adițional.
Bugetul poate fi suplimentat de către statele membre cu o valoare de două ori mai mare, ceea ce ar putea conduce la o creștere a fondurilor disponibile până la 1,5 miliarde de euro.
Acest lucru a fost posibil datorită unei completări financiare, a cărei valoare poate fi majorată de statele membre cu 200%.
„Bani care pot fi suplimentați de statele membre”
reprezintă o parte din soluția propusă.
Urgenta situatiei actuale a fost accentuata de Hansen, ale carui rude apropiate, fratele și tatăl său, sunt fermieri, care au sublinat că noile tensiuni geopolitice agravează și mai mult criza existentă a îngrășămintelor, una care se construiește de ani de zile. În acest context, se impune cu și mai multă stringență ca UE să dezvolte reziliența pe termen lung pentru a face față acestei provocări.
Deja de mult timp, criza îngrășămintelor era în desfășurare, Hansen declarând că aceasta a fost accentuată de evenimentele din Orientul Mijlociu.
Potrivit acestuia, 2020 și 2024 au înregistrat o creștere de 60% a prețurilor la îngrășăminte, consecință directă a crizei energetice generate de
invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina
.
O succesiune de crize a fost deja înregistrată, iar fenomenul riscă să se reînnoadească în cazul în care stabilitatea și fiabilitatea producției și a aprovizionării nu vor fi consolidate.
UE se confruntă cu această situație, după cum subliniază experții, care atrag atenția asupra necesității de a găsi soluții durabile pentru sectorul îngrășămintelor, avertizează surse din Bruxelles.
„Am asistat acum la două [crize] consecutive, iar acest lucru se va repeta dacă nu asigurăm un ciclu de producție și o disponibilitate mai stabile și mai fiabile.”
În prezent, se consideră că abordările locale și parteneriatele durabile sunt esențiale.
Potrivit lui Hansen, criza actuală a îngrășămintelor și creșterea exorbitantă a costurilor sunt cauzate de dependența Europei de importurile de energie și de furniturile de îngrășăminte.
Faptul că fabricarea îngrășămintelor, în special a celor azotate, se bazează în mare parte pe gazul natural a accentuat această problemă.
Energia constituie elementul fundamental al îngrășămintelor chimice, iar Uniunea Europeană are o puternică dependență de energia importată din afara granițelor sale.
Statele membre ale UE sunt expuse la fluctuații majore pe piața globală a îngrășămintelor, din cauză că aproximativ 40-45% din necesarul lor de îngrășăminte este acoperit prin importuri din țări terțe. Această dependență de furnizori externi îi face pe fermieri vulnerabili în fața perturbărilor comerciale și a șocurilor de natură geopolitică.
Dependența de importuri are repercusiuni semnificative care se extind dincolo de domeniul agricol, consecințe care depășesc cu mult sectorul agricol.
Hrana este esențială pentru fiecare dintre noi, fiind necesar să o consumăm de mai multe ori pe zi, de două-trei ori, pentru a ne menține în formă și sănătoși.
„Alimentele sunt ceva de care avem nevoie, atât dumneavoastră, cât și eu, de două-trei ori pe zi. Avem nevoie de o alimentație adecvată pentru a fi în formă și a fi sănătoși.”
În acest context, importurile și partenerii comerciali instabili nu ar trebui să fie sursa principală a hranei noastre, deoarece costurile de producție ale acestora sunt doar puțin mai mici decât ale noastre.
Astfel, hrana la un preț doar puțin mai mic decât al nostru este generată de parteneri care, în cele din urmă, sunt instabili.
Hansen a subliniat că pentru a garanta continuitatea furnizării de îngrășăminte și pentru a diminua dependența UE de importurile din alte țări, este necesară consolidarea producției interne la nivelul Uniunii Europene.
Conform datelor Eurostat, se înregistrează o creștere a prețurilor produselor agricole în cadrul UE, aceasta fiind de 3% în anul 2025.
O creștere semnificativă se observă în special la bovine și ouă.
Strategia UE include promovarea unei utilizări mai extinse a îngrășămintelor ecologice, îmbunătățirea procesului de reciclare a nutrienților și încurajarea practicilor agricole de precizie pentru diminuarea dependenței de resursele externe.
Creșterea eficienței și utilizarea optimă a nutrienților sunt aspecte cheie, potrivit acestuia.
„Avem multe de câștigat prin eficiență și o mai bună utilizare a nutrienților”
, a afirmat el.
În ciuda eforturilor locale, parteneriatele internaționale sunt esențiale pentru asigurarea stabilității în producția de îngrășăminte, deoarece anumite materii prime necesare nu pot fi găsite în Europa.
Problema nu se limitează doar la Europa, ci are implicații la nivel mondial, ceea ce face ca parteneriatele internaționale să fie extrem de importante.
„Aceasta nu este doar o problemă europeană; este o problemă globală, motiv pentru care parteneriatele internaționale sunt de o importanță capitală”
,
a afirmat el, cu ocazia întalnirii de luni cu miniștrii agriculturii din G7, care a avut ca subiect creșterea alarmantă a prețurilor la îngrășăminte.
Implementarea unor soluții durabile ar putea implica cheltuieli inițiale semnificative, însă acestea vor fi mai puțin costisitoare pe termen mediu și lung, potrivit acestuia.
„acest lucru va fi mai puțin costisitor decât a fi prea dependenți”
Există o preocupare majoră cu privire la capacitatea Europei de a face față provocărilor actuale. UE se confruntă cu o situație care necesită soluții eficiente pentru a preveni potențiale crize. Bruxellesul a avertizat că este esențial să se găsească soluții durabile pentru problema îngrășămintelor, astfel încât să se evite o posibilă criză alimentară.
Urmare a evaluării efectuate de factorii de decizie la nivel european cu privire la dependența de importurile externe și vulnerabilitatea Comunității la perturbările la nivel global în ceea ce privește livrările și fluctuațiile prețurilor, acesta a făcut declarațiile respective, ca o reflexie a impactului
consecințelor conflictului din Iran
asupra acestui fenomen.
Dependențele excesive sunt evidente în numeroase sectoare, printre care se numără semiconductori și produse medicale, a declarat comisarul.
„Acest lucru ne face vulnerabili, iar aceasta este o problemă pe care trebuie să o abordăm cu adevărat pentru a nu putea fi șantajați”
În acest moment, lumea este martoră la o situație fără precedent în ceea ce privește alimentele. Diplomația alimentară și diplomația îngrășămintelor sunt două aspecte care au devenit din ce în ce mai importante, unii chiar vorbind despre un așa-zis „război al îngrășămintelor”.
„Este ceva ce se întâmplă în prezent cu alimentele. Există diplomația alimentară, există diplomația îngrășămintelor sau războiul îngrășămintelor, numiți-o cum doriți, dar acest lucru se întâmplă chiar acum și trebuie să intensificăm eforturile.”
COMENTARII / 0