„Casele noastre ne-au fost luate pe nedrept”. Orașul prins la mijloc într-o veche dispută Rusia-Japonia, reaprinsă recent de Putin

Nemuro din nordul Japoniei se bazează în mare măsură pe comerțul cu Rusia și servește ca punct de atac în efortul de a recâștiga Kurilele de Sud, cunoscute în Japonia ca Teritoriile Nordice, teritorii ocupate de Uniunea Sovietică la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Vizita recentă a președintelui rus Vladimir Putin în insulele disputate a reactivat tensiunile, în special în Nemuro, unde economia a suferit semnificativ din cauza conflictului dintre cele două state, potrivit New York Times.

Nemuro a fost locul în care, de-a lungul a zeci de ani, locuitorii săi au susținut și promovat inițiativa Japoniei de a readuce la proprietate arhipelagul, pe care Putin l-a vizitat recent pentru prima dată în calitate de lider al Rusiei.

În același timp, însă, orașul situat pe insula Hokkaido din Japonia se bazează în mare măsură pe comerțul cu Rusia și pe accesul la zonele de pescuit din apropierea Kurilelor, acces care a fost limitat odată cu impunerea de către Japonia a sancțiunilor împotriva Rusiei, în urma izbucnirii războiului din Ucraina.

Citește șiSUA au îndemnat Europa să deblocheze o parte dintre activele rusești înghețate, pentru a relansa negocierile de pace în Ucraina

„Când tensiunile cresc între Japonia și Rusia, consecințele negative se simt imediat aici”, a spus primarul Masatoshi Ishigaki din Nemuro, care se teme că înrăutățirea relațiilor va afecta și mai mult economia orașului.

Recent, Rusia a desfășurat un număr tot mai mare de simulări armate în zonele maritime din vecinătatea Japoniei, iar Putin a declarat că pretinzările țării privind insulele Kurile constituie o „realitate” confirmată de „documente internaționale”.

Putin a ridicat la atenție decizia Tokyo de a introduce sancțiuni economice Rusiei și a încurajat exprimarea criticilor împotriva guvernului japonez. În ultima perioadă, rușii au inaugurat o sculptură în care un soldat sovietic zdrobește steagul imperial al Japoniei.

În perioada vizitei din luna trecută, președintele rus Putin a degustat caviar și a parcurs o unitate de prelucrare a peștelui și fructelor de mare.

„Vremea vă surâde”, a spus o femeie din mulțimea care s-a adunat să îl întâmpine pe președintele rus.

Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a catalogat vizita lui Putin drept „absolut inacceptabilă” și a spus că el „a rănit sentimentele poporului japonez”. Guvernul lui Takaichi a criticat noua hartă a lumii, adoptată recent, pentru că insulele disputate sunt colorate la fel ca restul Rusiei.

Limitările impuse de Rusia au afectat semnificativ economia locală.

Nemuro se găsește într-un oraș seren cu aproximativ 22.000 de locuitori, apreciat pentru iernile sale reci, pentru fotografiile spectaculoase ale răsăritului și pentru crabii spinoși capturați din apele din apropiere.

Orașul se situează la doar câțiva kilometri de marginea sudică a insulelor în dispută, care constituie un arhipelag ce se întinde de la nordul Japoniei până la Peninsulei Kamceatka din Rusia.

Ca și alte localități mici din provincie japoneză, Nemuro a suferit semnificativ din cauza scăderii populației. În anii 1960, numărul de locuitori era de cel puțin două ori mai mare decât astăzi.

Mulți tineri au părăsit orașul pentru a căuta locuri de muncă sau pentru a studia în Tokyo și alte metropole, în timp ce economia locală a suferit grav din cauza restricțiilor impuse de Rusia asupra pescuitului de somon și păstrăv, precum și din cauza scăderii schimburilor comerciale.

Marinarii ruși au vizitat în trecut Nemuro într-un număr considerabil. Efectul lor a fost atât de puternic încât instituțiile educaționale din zonă continuă să predose limba rusă, iar comerțul local oferă numeroase produse preferate de ruși: frigidere, aragaze, biciclete, smartphone-uri și televizoare.

În porturile din Nemuro, încă se găsesc afișe în limba rusă ce conțin mesaje precum:

„Dragi marinari străini, vă rugăm să navigați în condiții de siguranță!”

„Ne simțim ca și când am fi ultimii ruși”

Pe măsură ce legăturile dintre Japonia și Rusia s-au deteriorat în ultimii ani, un număr tot mai mare de ruși a decis să rămână în propria casă, iar acest fenomen a influențat activitatea restaurantelor, barurilor și unităților de prelucrare a peștelui și fructelor de mare.

„Ne simțim ca și când am fi ultimii ruși”, a spus Alexei Dudka, un marinar venit din portul Holmsk de pe insula Sahalin, care s-a oprit în Nemuro să își repare vasul. „Este un oraș fantomă acum.”

Chiar și cu legăturile sale cu Rusia, Nemuro a fost de mult timp liderul inițiativelor japoneze de a readuce în posesie Kurilele de Sud – un teritoriu cu o suprafață care se apropie de cea a județului Prahova.

În Nemuro, numeroase postere cu mesaje naționaliste proclamă că

„Teritoriile Nordice sunt teritorii japoneze”

. Un muzeu din oraș expune cărți și hărți antice care arată legăturile istorice – încă din secolul al XVII-lea – dintre Japonia și insulele contestate.

Această inițiativă de patriotism a fost de obicei condusă de ex-residenți ai Kurilelor de Sud, care au fost forțați să părăsească insulele în scurt timp după ce sovieticii au preluat controlul și ulterior s-au stabilit în Japonia.

În anul 1947, populația lor se numărea la 17.000, iar în prezent s-a redus la 4.700. Vârsta medie a membrilor este aproape de 90 de ani.

„Vrem să rezolvăm această problemă cât încă suntem în viață”

Putin „acționează cu un soi de viclenie abilă”, a spus Hiroshi Tokonou, care avea doar 11 ani când trupele sovietice au ocupat insulele. Doi ani mai târziu, el și familia lui au fost forțați să părăsească insulele și să se mute în Hokkaido.

„Trebuie să lăsăm loc și pentru relații mai bune în viitor, pentru refacerea lor la un moment dat”

Tokonou a menționat că își exprimă îngrijorarea privind faptul că tinerii din Nemuro nu acordă aceeași importanță acestui subiect.

„Ce a făcut Putin este un lucru minor – un demers politic. Oamenii de aici nu cred că este mare lucru”, a spus Natsumi Nishita (34 de ani), o profesoară de limba engleză din Nemuro, care consideră că sunt lucruri mult mai importante de rezolvat, precum problemele economice ale orașului.

Primarul Ishigaki consideră că insulele constituie o șansă pierdută pentru Japonia. Autoritățile locale estimează că activitățile economice posibile în cazul controlului insulelor ar genera venituri de aproximativ 462 de milioane de dolari.

„Vrem să rezolvăm această problemă cât încă suntem în viață”

a spus Ishikaki, care are 75 de ani

Taiko Kodama, în vârstă de 81 de ani, avea doar trei ani când familia ei a fost forțată să părăsească Kurilele de Sud. Ea păstrează două pietre negre provenite de pe insule ca simbol al trecutului și afirmă că încă reamintă aroma de alge a insulelor de unde s-a născut.

„Casele noastre ne-au fost luate pe nedrept. Trebuie să vorbim din inimă”

a declarat Kodama.