Calea Lactee, o galaxie spirală de proporții enorme, găzduiește sute de miliarde de stele, printre ele sistemul nostru solar, și a traversat un traseu îndel
Cercetătorii care au monitorizat grupurile de stele concentrate în apropierea centrului Calea Lactee au găsit indicii că galaxia noastră a absorbit o galaxie mai mică în urmă cu aproximativ 11,8 miliarde de ani, când universul avea sub 15% din vârsta sa actuală, conform Reuters, citat de Agerpres.
Acest fenomen marchează cea mai antică unire galactică identificată a Căii Lactee și arată că galaxia a evoluat nu doar prin generarea stelelor proprii, ci și prin îmbinarea cu galaxii mai mici, subiecte ale câmpului său gravitațional.
Citește și„Lungul amurg” al Chinei: cei doi factori ce prevestesc un viitor sumbru pentru colosul care a fost odată „fabrica lumii”
Galaxia mai mică este clasificată drept o galaxie pitică, ceea ce o diferenţiază de galaxiile mai mari, precum Calea Lactee. Cercetătorii estimează că aceasta conţinea stele cu o masă echivalentă cu de 500 de milioane de ori masa Soarelui la momentul fuziunii, aproximativ un sfert din dimensiunea pe care o avea Calea Lactee la acea vreme.
Cercetătorii au folosit telescoapele orbitale Hubble şi Gaia pentru a studia roiurile stelare, fiecare conţinând sute de mii de stele, situate într-o regiune care se întinde pe 20.000 de ani-lumină la interiorul Căii Lactee, determinând vârsta, compoziţia chimică şi traiectoria acestora.
An-lumină reprezintă distanța pe care lumina o acoperă într-un an, echivalentă cu 9.500 de miliarde de kilometri.
„Descoperire fără echivoc”
Aceste stele s-au integrat în Calea Lactee ca urmare a unei fuziuni galactice care s-a desfășurat la aproximativ două miliarde de ani după Big Bang, momentul care a generat universul, au raportat cercetătorii.
Galaxia pitică de unde provin stelele respective a primit denumirea „Low-energy-Kraken-Heracles” (LKH), în semn de apreciere a celor trei stud
„Constatarea esenţială a cercetării noastre este descoperirea fără echivoc a primului eveniment de fuziune prin care a trecut galaxia noastră în perioada sa de început”, a declarat astrofizicianul Davide Massari de la Institutul Naţional de Astrofizică (INAF) din Bologna, Italia, autorul principal al studiului publicat în revista ştiinţifică Nature Astronomy.
Massari a precizat că, dacă expansiunea timpurie a Căii Lactee a rezultat din nucleul de stele formate în interiorul ei sau dintr-o fuziune de galaxii, acest subiect a generat dezbateri intense.
Noua cercetare arată că fuziunea a furnizat Căii Lactee, în primele etape ale existenței sale, un volum considerabil de stele și gaz interstelar, care susține formarea de noi stele, și a adus și substanța enigmatică denumită materie întunecată.
„Aş spune că, în ceea ce priveşte stelele, fuziunea a fost destul de paşnică, fără coliziuni între stele. Însă, în ceea ce priveşte gazul, fuziunea a fost probabil mai ‘explozivă’; coliziunea dintre gazul provenit de la LKH şi cel din Calea Lactee a declanşat formarea multor stele”, a precizat Massari.
Mai multe fuziuni galactice
Cercetătorul a susținut că există, probabil, multe stele care s-au creat inițial în galaxia pitică și care rămân încă în zonele interne ale Căii Lactee, unele dintre ele în interiorul roiurilor stelare.
Cu toate acestea, din cauza prafului interstelar prezent în acea zonă, identificarea fiecărei stele în parte se dovedește extrem de dificilă, a declarat Massari.
Calea Lactee a participat la încă două fuziuni galactice masive. Ea a integrat o galaxie pitică numită Gaia-Sausage-Enceladus, la aproximativ 1,8 miliarde de ani după fuziunea LKH. În ultimele 6 miliarde de ani, a fuzionat cu galaxia pitică Sagittarius.
„Fiecare dintre aceste fuziuni a avut o influenţă asupra evenimentelor care au dus la formarea propriului nostru sistem solar şi, în cele din urmă, a Pământului”.
Massari a declarat.
„De aceea, cred că reconstituirea fragmentelor din trecutul Căii Lactee contribuie în mod efectiv la răspunsul la marea întrebare: ‘De unde venim?’”.
COMENTARII / 0