Ce arată Raportul Mondial privind Fericirea despre impactul rețelelor sociale

Joi, a fost făcut public Raportul Mondial privind Fericirea 2026.

Pentru al nouălea an la rând, Finlanda conduce clasamentul țărilor fericite, potrivit raportului anual realizat de Centrul de Cercetare a Bunăstării din cadrul Universității din Oxford. În top 10 se află și alte state nordice, și anume Islanda, Danemarca, Suedia și Norvegia, după cum relatează AP.

Într-o analiză recentă, s-a scos în evidență scăderea considerabilă a aprecierilor vieții printre tinerii cu vârsta sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă pe parcursul ultimului deceniu. Această tendință a fost asociată, în mare măsură, cu timpul îndelungat alocat navigării pe platformele de rețele sociale.

Citește șiAcademia de Științe din Kiev, lovită de drone rusești. Supraviețuitorii au sărit pe geamurile clădirii în flăcări

Țara din America Centrală Costa Rica a înregistrat un avans semnificativ, ocupând acum locul 4, în timp ce națiunile din regiunea nordică continuă să domine clasamentul.

Costa Rica a înregistrat o ascensiune remarcabilă, intrând pentru prima dată în rândul primelor cinci țări cele mai fericite, ocupând locul patru în prezent.

Anterior, în 2023, această țară se afla pe locul 23 în clasamentul fericirii.

Se consideră că legăturile familiale și conexiunile sociale sunt sursele unor stimulenți de bunăstare care au un impact pozitiv.

— Nu se specifică aici o declarație directă

Cu toate acestea, se subliniază importanța relațiilor apropiate în cadrul societății. Acestea din urmă stau la baza unor sentimente de fericire și bunăstare în rândul populației. a fost eliminat deoarece nu exista un paragraf pe care să îl pot rescrie. Am lăsat doar ultimul paragraf care respecta cerințele. În cazul în care vreți să îmi dați un paragraf cu

sau

rog să îmi dați și să pot rescrie paragrafull

Jan-Emmanuel De Neve, un profesor de economie la Oxford, a explicat că motivul acestui fenomen poate fi atribuit calității superioare a vieții sociale și stabilității actuale de care se bucură locuitorii.

„Credem că acest lucru se datorează calității vieții lor sociale și stabilității de care se bucură în prezent”

,
a afirmat el, fiind totodată lider al Centrului de Cercetare a Bunăstării și co-editor al Raportului Mondial privind Fericirea.

În America Latină, se observă, în mod obișnuit, relații familiale și legături sociale mai intense, ceea ce conduce la o cantitate mai mare de capital social, după cum ar descrie un sociolog acest fenomen, comparativ cu alte regiuni.

„America Latină are, în general, legături familiale puternice, legături sociale puternice, un nivel ridicat de capital social, cum l-ar numi un sociolog, mai mult decât în ​​alte locuri”

Țările din Europa de Nord, în frunte cu Finlanda, mențin o poziție de top în clasamentul fericirii datorită unei combinații de factori, printre care se numără bogăția și distribuția ei echitabilă. De asemenea, prezența unui sistem social robust care protejează cetățenii de impactul recesiunilor și o speranță de viață sănătoasă contribuie la această stare de fapt.

Finlandia a ocupat primul loc pentru care președintele Alexander Stubb a oferit joi o declarație.

„Nu cred că există o poțiune magică, dar ajută să ai o societate care tinde spre libertate, egalitate și dreptate”

,
a afirmat el.

Clasamentul anual al fericirii țărilor arată că Afganistanul rămâne în fruntea listei celor mai puțin fericite națiuni, la fel ca în anii anteriori, fiind urmat de Sierra Leone și Malawi, ambele din Africa.
Țările aflate în zone de conflict sau în imediata apropiere a acestora continuă să aibă scoruri mici în ceea ce privește fericirea.

Nu există schimbări

în topul celor mai puțin fericiți la nivel global.

Nu, glumesc. Iată varianta corectă de mai jos.

În clasamentul fericirii, Afganistanul figurează din nou pe ultimul loc, fiind însoțit în coada clasamentului de țări precum Sierra Leone și Malawi, aflate în Africa.
Țările situate în regiuni cu conflicte majore sau în vecinătatea acestora înregistrează în continuare valori scăzute ale fericirii.

Rezultatele au fost obținute prin evaluarea subiectivă a vieții a 100.000 de persoane din 140 de țări și teritorii, care au oferit răspunsuri detaliate. Aceste evaluări au stat la baza clasamentului națiunilor, fiind realizate în urma unui studiu desfășurat în colaborare cu Gallup și Rețeaua de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă a ONU.

În fiecare an, un număr de aproximativ 1.000 de persoane sunt intervievate în majoritatea țărilor, fie prin intermediul telefonului, fie în persoană.

Un grup deosebit de vulnerabil este reprezentat de adolescente.

În cadrul studiului, participanții au fost solicitați să acorde un rating vieții lor pe o scară de la 0 la 10. Printre tinerii cu vârsta sub 25 de ani rezidenți în țările cu limba engleză ca limbă oficială și în regiunea Europei de Vest, s-a înregistrat o scădere de aproape un punct a acestui scor în decursul ultimilor 10 ani.

Conform datelor, o legătură inversă puternică între starea de bine și folosirea excesivă a platformelor online de socializare a fost observată în special la adolescente.
La vârsta de 15 ani, de exemplu, fetele care petrec cinci ore sau mai mult pe rețelele sociale au înregistrat o reducere a nivelului de satisfacție cu viața, spre deosebire de cele care le folosesc într-o măsură mai mică.

Cercetătorii au descoperit că tinerii care petrec mai puțin de o oră zilnic în rețelele sociale experimentează cele mai mari niveluri de bunăstare, superioare celor care nu folosesc deloc aceste platforme. În același timp, timpul mediu petrecut de adolescenți în rețelele sociale este de 2,5 ore pe zi.

Revenirea la esența socială a interacțiunilor online este un obiectiv necesar, potrivit lui De Neve, care a declarat:

„Este clar că ar trebui să căutăm cât mai mult posibil să readucem «socialul» în rețelele sociale”

.
De Neve a făcut această afirmație în contextul discuțiilor despre impactul rețelelor sociale.

Se consideră că fluxurile algoritmice și influencerii sunt responsabili pentru anumite consecințe negative.

În diverse regiuni ale globului, studii recente au arătat că impactul rețelelor sociale asupra stării de bine poate fi unul pozitiv, mai ales în zone precum Orientul Mijlociu și America de Sud.
De asemenea, s-a observat că bunăstarea tinerilor nu a înregistrat o scădere semnificativă, în ciuda utilizării intensive a rețelelor sociale în rândul acestei grupe de vârstă.

Se pare că Raportul a identificat numeroși factori care variază semnificativ între diverse continente drept cauză a acestei situații, însă a tras concluzia că utilizarea excesivă a platformelor de socializare în anumite țări reprezintă un factor cheie în scăderea bunăstării în rândul tinerilor.

Conform raportului, platformele cu fluxuri algoritmice și conținut predominant vizual, care promovează interacțiuni prin comparații sociale, sunt cele mai problematice. Utilizatorii care preferă platformele orientate spre comunicare directă au rezultate mai bune în acest sens.

Nu se specifică nume

, însă se menționează că aceste platforme tind să încurajeze un anumit tip de interacțiune.

Clasamentul pentru anul 2026 evidențiază o a doua perioadă consecutivă în care nici o națiune cu limba engleză predominantă nu se situează în primele 10 poziții. În ceea ce privește poziționarea țărilor anglofone, Statele Unite sunt listate pe locul 23, în timp ce Canada și Marea Britanie ocupă locul 25, respectiv locul 29.

Țările din ce în ce mai multe părți ale lumii interzic sau studiază posibilitatea de a interzice accesul la rețelele sociale pentru minori, exact atunci când un nou raport își concentrează atenția asupra impactului acestor platforme online.