Ce ține Rusia și China în „prietenia fără limite”?

În timpul unei plimbări prin Piața Tiananmen din Beijing în luna septembrie a anului trecut, președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin au discutat despre potențialul extraordinar al transplanturilor de organe în prelungirea vieții umane.

„Organele umane pot fi transplantate în mod continuu. Cu cât trăiești mai mult, cu atât devii mai tânăr și poți chiar atinge nemurirea”

, a relatat interpretul lui Putin, potrivit căruia trăirea mai lungă duce la o tinerețe mai mare.
Posibilitatea unei durate de viață mai lungi a fost abordată și de interpretul lui Xi, care a menționat că unii estimează că oamenii ar putea trăi până la 150 de ani în acest secol.

Citește șiNervozitate la Tokyo: pușcaș marin american acuzat de omor și jaf

Într-o discuție fără precedent, doi lideri influenti s-au caracterizat reciproc drept prieteni foarte apropiați și care, după ce au deținut puterea timp de 39 de ani în total, nu manifestă nicio intenție de a abdica, potrivit BBC News.

Parteneriatul dintre Rusia și China este o entitate relativ necunoscută, însă recent a fost oferită o perspectivă unică asupra acestei colaborări. Interacțiunile neașteptate dintre cele două țări au scos la iveală câteva detalii despre o conexiune extrem de confidențială.

Beijingul va fi gazda revenirii lui Putin în acest oraș în cursul săptămânii curente, eveniment care coincide cu un moment aniversar important: împlinirea a 25 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare prietenoasă dintre Rusia și China.

Xi l-a găzduit pe președintele SUA Donald Trump cu o serie de recepții somptuoase săptămâna trecută, printre care un banchet cu veselă de aur și o vizită la un vechi templu. În schimb, sosirea lui Putin a fost mult mai puțin ostentativă, cu foarte puține detalii dezvăluite în prealabil.

În căutarea unor informații directe, reprezentantul oficial al Kremlinului și-a exprimat dorința de a obține detalii despre discuțiile dintre Trump și Xi.

Xi Jinping a făcut referire la Putin în discuția cu Trump în cursul unei plimbări, săptămâna trecută, prin Zhongnanhai, zonă în mod normal inaccesibilă pentru vizitatorii străini. În acea împrejurare, liderul chinez a adus în glumă în fața omologului american faptul că Putin a efectuat anterior o vizită în acest sanctuar politic al Beijingului.

În capitala americană, anumite așteptări au fost generate cu privire la o posibilă schimbare a relației dintre Beijing și Moscova sub președinția lui Trump, însă Trump nu a reușit să materializeze aceste așteptări, care acum par a fi fost simple iluzii.

Pe parcursul ultimilor ani, relațiile dintre China și Rusia au fost caracterizate de către ambele părți drept o „prietenie fără limite”. Întrebarea esențială rămâne: care sunt fundamentele acestei relații și oare această perioadă de armonie va continua?

În pofida unor opinii divergente, China și Rusia mențin o relație strânsă, denumită de părți drept „prietenie fără limite”. Pe fondul acestei colaborări se află interesele economice și strategice reciproce. Potrivit unor analize, această „prietenie” se bazează pe

„interese comune și obiective similare”

, după cum afirmă experții.

• Întărirea cooperării în domeniul energetic
• Extinderea parteneriatului comercial

sunt câteva dintre aspectele cheie care definesc această relație.

Alexander Gabuev, director al centrului de cercetare Carnegie Russia Eurasia Center, consideră că dinamica dintre Rusia și China este profund dezechilibrată, ceea ce face ca orice înțelegeri încheiate între ele să fie, probabil, favorabile intereselor Chinei.
În acest context, el afirmă următoarele:

„Rusia este complet la mâna Chinei, iar China poate dicta condițiile.”

Rusia și China mențin o legătură strânsă în multiple domenii, inclusiv cel economic. Comerțul internațional al Chinei are o dependență de Rusia relativ scăzută, de doar 4%, pe când Rusia reprezintă principalul partener comercial al Chinei. De asemenea, niciun alt stat nu exportă mai mult către Rusia decât China, a cărei economie are o scară considerabil mai vastă comparativ cu cea rusă. Dimensiunea economică a Chinei este mult mai mare decât a Rusiei.

Perioada de sancțiuni impuse de Occident a determinat o apropiere tot mai puternică între Moscova și Beijing în domeniul comercial.
Compania tehnologică Huawei, care a suportat sancțiuni din partea SUA și a fost nevoită să iasă din proiectele de rețele 5G din Marea Britanie după o evaluare efectuată de guvernul britanic, a profitat de absența companiilor occidentale pentru a deveni o componentă esențială a sectorului de telecomunicații din Rusia.

În urma unei desprinderi tot mai pronunțate de lumea occidentală, China a ajuns să fie considerată partenerul de încredere pentru transferul de cunoștințe înaintate în diverse domenii, precum tehnologia, știința și industria.

În urma escaladării conflictului în Ucraina, începând cu 2022, Moscova a ajuns într-o situație de dependență accentuată de importurile de componente chinezești pentru a-și susține aparatul militar.
Potrivit unui studiu recent publicat de Bloomberg, Rusia a ajuns să importe 90% din tehnologiile supuse sancțiunilor din China, ceea ce reprezintă o creștere de 10% raportat la exercițiul financiar precedent.

Conștientă de pericolele dezechilibrului, Rusia adoptă o poziție precaută.
Dmitri Trenin, director al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale, a exprimat recent această idee într-un eseu intitulat „Nu ne închinăm în fața nimănui”, subliniind că Rusia refuză să devină un stat supus.

Nu ne închinăm în fața nimănui

reprezintă cuvintele exacte ale lui Trenin, care reflectă poziția Rusiei în această chestiune.

Rusia și China sunt legate printr-o relație unică, după cum afirmă o declarație.
Menținerea unei relații de parteneriat egal este considerată de el o chestiune de maximă importanță în ceea ce privește China.
Următoarele cuvinte îi sunt atribuite:

„[Este] absolut esențial pentru noi să menținem o relație de egalitate și să ne amintim că Rusia este o mare putere care nu poate fi un partener subordonat.”

Beijingul reprezintă o necesitate pentru Moscova, oferind o cerere și o piață critică pentru economia rusă. China este un cumpărător esențial pentru Rusia, iar o reducere a comerțului bilateral ar putea complica substantial obiectivele de politică externă ale Moscovei, având în vedere tensiunile crescute cu Occidentul. Relatiile dintre cele două țări sunt astfel vitale pentru strategia externă a Rusiei.

În ciuda acestui context, Moscova are un atu important și un echilibru în fața influenței exercitate de Beijing, și anume menținerea cu succes a propriei poziții strategice.

În opinia lui Marcin Kaczmarski, lector la catedra de studii de securitate din cadrul Universității din Glasgow, China are o înțelegere clară a dimensiunii acestei asimetrii și evită cu grijă să provoace vreo reacție adversă în Rusia sau în rândul clasei sale politice.

O declarație recentă subliniază că abordarea Chinei în relația cu Rusia este una de auto-reținere.

„Aș spune că politica Chinei față de Rusia se caracterizează prin auto-reținere”, afirmă el.
„China nu manipulează Rusia.”

Această afirmație a fost făcută de el, fără a specifica detalii suplimentare.

O explicație pentru această situație este legată de faptul că ar fi nechibzuit – deși Rusia deține rolul de partener secund, Rusia rămâne totuși o entitate mândră.

Potrivit lui Gabuev de la Carnegie, în cazul în care China ar încerca să impună Rusiei o anumită linie de acțiune, Rusia nu ar fi tocmai dispusă să o urmeze într-un mod imediat.

Nu este tocmai genul de țară care să accepte imediat

aceste presiuni, susține el.

Xi a efectuat o vizită la Moscova în 2023, ocazie cu care se afirmă că i-a adresat o solicitare lui Putin privind abținerea de la utilizarea de arme nucleare în Ucraina. Însă, la scurt timp după această întâlnire, partea rusă a dezvăluit planul de a disloca arme nucleare pe teritoriul Belarusului, decizie care a fost interpretată de unii drept o manifestare a rezistenței Moscovei la presiunile externe și o reafirmare a independenței sale.

Conflitul prelungit al Rusiei în Ucraina ar putea avea repercusiuni complexe, transformându-se într-un dezavantaj pe multiple planuri, însă această situație reprezintă și o oportunitate pentru Beijing, care evaluează acum posibilitățile în cazul unei eventuale acțiuni militare împotriva Taiwanului.

Potrivit declarațiilor lui Gabuev, Rusia dispune de tehnologii militare avansate pe care le poate oferi, inclusiv echipamente specializate care pot fi încă vândute.

„Rusia are multe de oferit în ceea ce privește anumite tehnologii militare, cum ar fi echipamente de nișă pe care le poate încă vinde, precum și testarea unor echipamente sau componente chinezești”, spune Gabuev.

Acestea includ și oportunități de testare a echipamentelor sau componentelor chinezești.

Rusia deține, de asemenea, rezerve energetice imense, extrem de prețioase pentru China din punct de vedere strategic. În cadrul unei conferințe de presă organizate în luna mai, Putin a menționat că cele două entități erau aproape de a înregistra „un progres deosebit de semnificativ în colaborarea lor în sectorul petrolului și gazelor”.

Se speculează că acesta ar putea face trimitere la conducta „Puterea Siberiei 2”, pentru care Gazprom, gigant rus în domeniul gazelor, și China National Petroleum Corporation ar fi ajuns la un acord preliminar după ani de negocieri care au stagnat.

În cazul în care va fi edificat, acest proiect de infrastructură energetică va avea un impact major, asigurând transportul a 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale rusești către China, cu Mongolia ca țară de tranzit.

Pe fondul crizei din Strâmtoarea Ormuz care persistă, strategia Chinei de a miza pe resursele energetice ale Rusiei începe să dea rezultate. Viitorul securității energetice interne a Chinei este asigurat într-o lume caracterizată din ce în ce mai mult de instabilitate, iar această situație nu se datorează numai chestiunii prețurilor.

Considerați mai degrabă parteneri decât aliați, Rusia și China mențin o relație specială.

De fiecare dată când se pare că Rusia și China au puncte de vedere opusante, se confirmă un fapt esențial care fundamentează legătura dintre ele: parteneriatul lor nu constituie o alianță oficială, ceea ce înseamnă că China și Rusia nu sunt obligate să se urmeze reciproc.

Reziliența parteneriatului dintre Rusia și China este alimentată de o flexibilitate strategică care exclude rigiditatea unei alianțe militare tradiționale, potrivit lui Bobo Lo, fost șef adjunct al misiunii la Ambasada Australiei la Moscova.

—

Această caracteristică îi permite parteneriatului să se adapteze și să persiste, după cum afirmă Bobo Lo.

din eroare a fost refactorizat pentru a respecta cerintele. aici este varianta corecta:

Potrivit lui Bobo Lo, fost șef adjunct al misiunii la Ambasada Australiei la Moscova, parteneriatul ruso-chinez se bucură de o reziliență care se datorează unei flexibilități strategice, și nu unei alianțe militare rigide.

Potrivit acestuia, legătura dintre Rusia și China nu poate fi considerată o alianță clasică, ci mai degrabă un parteneriat strategic cu o natură flexibilă.
Acest parteneriat a dat dovadă de reziliență în fața

„previziunilor repetate privind prăbușirea sa”

, care au fost făcute de mai multe ori.

În evaluările lor, specialiștii din țările occidentale au oscilat între două perspective asupra alianței ruso-chineze: pe de o parte, au văzut-o ca o „axă a autoritarismului” dominată de ambiția comună de a surmonteze rezistența Occidentului, iar pe de altă parte, ca o colaborare efemeră sortită să se destrame.

Relația dintre cele două națiuni limitrofe a evoluat într-un mod care nu poate fi complet explicat de niciuna dintre perspectivele menționate anterior. Interesele vitale comune reprezintă un factor cheie care a transformat această legătură într-una integral și din ce în ce mai greu de înlocuit. În ciuda asimetriilor și diferențelor dintre ele, această conexiune a devenit din ce în ce mai puternică.

Potrivit spuselor lui Lo, chiar dacă legăturile cu lumea occidentală s-ar consolida, există numeroase rațiuni pentru care cele două națiuni sunt chemate să mențină o bună înțelegere.
Lo subliniază că aceasta constituie o realitate obiectivă.

O frontieră comună care se întinde pe 4.300 km constituie unul dintre elementele cheie, anterior această zonă fiind marcată de o profundă nesiguranță.

Rusia și China sunt legate printr-o serie de interese economice și strategice. Economia Rusiei, puternic ancorată în exporturile de petrol, gaze și alte materii prime, se completează perfect cu profilul industrial al Chinei, care reprezintă o piață imensă pentru aceste resurse. În plus, atât Rusia, cât și China împărtășesc o poziție comună de opoziție față de o lume dominată de SUA.

În contrast cu statele occidentale, care impun sancțiuni și penalități bazate pe standarde valorice distincte, printre care drepturile individuale, interacțiunea dintre Rusia și China se caracterizează prin absența unor judecăți critice reciproce. Rusia și China nu evaluează acțiunile partenerului lor prin prisma valorilor proprii. În ciuda acuzațiilor repetate cu privire la încălcări masive ale drepturilor omului în regiunea Xinjiang din China, pe care China le infirmă, și a decesului lui Alexei Navalnîi, lider al opoziției ruse, unele state occidentale au devenit mai precaute în stabilirea de relații cu aceste țări; cu toate acestea, Moscova și Beijingul nu consideră aceste aspecte drept obstacole.

Un climat de încredere deosebit de puternic caracterizează relația dintre Rusia și China, potrivit lui Gabuev, care subliniază că Gabuev a remarcat o convergență de opinii între cele două țări pe diverse teme litigioase.

„Nu se critică reciproc în legătură cu Xinjiang, otrăvirea rusului Navalnîi și așa mai departe”, spune Gabuev.
„Și sunt pe aceeași lungime de undă în privința multor chestiuni legate de guvernele locale din cadrul ONU… ceea ce creează o relație simbiotică organică.”

Se remarcă, de asemenea, o tradiție îndelungată de consolidare a legăturilor dintre cele două națiuni, afirmă el.
Andropov, Cernenko, Gorbaciov și Elțîn au marcat începutul acestei tendințe de apropiere pragmatică încă din perioada sovietică, potrivit spuselor sale.

„Și cred că și chinezii au fost la fel.”

Această evoluție către o relație mai pragmatică începe să se contureze chiar din acea perioadă, însă el consideră că și partea chineză a avut o poziție similară, după cum se exprimă.
El menționează că această tendință datează din acea perioadă.

Un analist din China, care a dorit să păstreze anonimatul, a admis că imaginea publică a legăturii dintre Rusia și China, prezentate ca o pereche de nedespărțit de către ambele națiuni, a fost, în parte, una artificială, creată pentru a transmite unitate și stabilitate.

Rusia și China utilizează un anumit „lipici” pentru a menține coeziunea în cadrul unei „prietenii fără limite”.
Instrumentul politic respectiv ajută la atenuarea divergențelor temporare de interese dintre cele două state.
Deși ambele guverne se declară împotriva a ceea ce percep drept „hegemonie occidentală”, strategiile lor în acest sens pot prezenta variațiuni.
Astfel, Rusia își propune edificarea unei ordini mondiale care să excludă în totalitate SUA, însă China adoptă o poziție mai precaută și mai pragmatică.
În general, se consideră că Beijingul tinde să evite deciziile precipitate, acordând o importanță deosebită răbdării și avantajelor obținute treptat pentru a garanta succesele pe termen lung.

Potrivit analizei, reacția Chinei la intervențiile Statelor Unite în Iran a fost caracterizată drept măsurată și echilibrată, nefăcând niciun demers pentru a anula pregătirile pentru vizita lui Trump.

„Acest lucru demonstrează în mod evident intenția Chinei de a evita escaladarea și de a păstra canale de comunicare deschise”

, au declarat sursele.

• China a dorit să mențină legături deschise cu Washingtonul;
• a căutat să evite provocările suplimentare;

Această abordare a fost considerată substanțial diferită de cea a Rusiei.

Se pune accent pe dimensiunea umană a relațiilor dintre Rusia și China.

Legăturile dintre societățile a două națiuni sunt adesea analizate dintr-o perspectivă geopolitică și de securitate, însă relațiile umane constituie un factor esențial, care întărește parteneriatul dintre acestea.
Dincolo de implicațiile politice și strategice, interacțiunile la nivel social reprezintă o componentă vitală a colaborării dintre cele două țări.

Xi și Putin au dorit să prezinte o imagine a unei legături extrem de strânse între ei la toate nivelurile ierarhiei. Interacțiunile la cel mai înalt nivel au scopul de a sublinia această conexiune deosebită. În cei mai mulți ani de colaborare, aceasta marchează a 25-a oară când Putin călătorește în China. În cadrul acestei vizite, funcționarii de rang înalt din Rusia vor avea probabil oportunități ample de dialog cu reprezentanții guvernului chinez, depășind astfel ca intensitate interacțiunile cu diplomații din alte state.

Deși există o atmosferă de prietenie la nivelurile superioare ale politicii, totuși Charles Parton, fostul reprezentant diplomatic al Marii Britanii în China, își exprimă îndoielile cu privire la o apropiere firească între popoarele chinez și rus în viața de zi cu zi.

Beijingul și Moscova sunt legate printr-o „prietenie fără limite”, dar anumite limite există.
El consideră că dacă ar avea posibilitatea, rușii ar opta mai degrabă pentru investiții în Occident și achiziționarea de proprietăți imobiliare în orașe precum Paris, Londra sau Cipru, decât în Beijing.

„Vor chinezii să studieze la Moscova, să se stabilească la Moscova și să cumpere apartamente la Moscova? Nu.”

Există opinii divergente, Gabuev fiind de părere că legăturile dintre oameni se dezvoltă într-un ritm alert, alimentate în parte de măsurile punitive occidentale și de reglementările mai riguroase ale politicilor europene de acordare a vizelor, care orientează cetățenii ruși către China.

Călătoriile în China au devenit considerabil mai accesibile pentru cetățenii ruși. China și Rusia au implementat un acord de liberă circulație reciprocă, care permite efectuarea unor numeroase zboruri zilnice de la Moscova către principalele metropole chineze în doar câteva ore.

Creșterea utilizării produselor chinezești se observă în Rusia, unde telefoanele și mașinile de origine chineză devin din ce în ce mai populare, în special după ce sancțiunile occidentale au fost impuse împotriva Moscovei.

Potrivit lui Gabuev, Gabuev, facilitățile precum conectivitatea directă și călătoriile fără vize, alături de ușurința în efectuarea plăților și navigarea, au transformat China într-o destinație mult mai accesibilă decât în trecut.

„Așadar, interconectarea, călătoriile fără viză și ușurința plăților și a navigării fac ca China să fie mult mai aproape decât era înainte”

, afirmă el.
De asemenea, el menționează că

„toate programele de schimb, bursele și programele comune de cercetare apropie cele două societăți”

.

În ciuda dezechilibrului tot mai pronunțat dintre Moscova și Beijing, care constituie o vulnerabilitate pe durate lungi, perspectivele unei destrămări bruște par a fi exagerate, măcar în viitorul apropiat.

În pofida divergențelor care există între cele două entități, dle Lo afirmă:

„Parteneriatul ruso-chinez continuă să fie robust.

Ambele entități sunt conștiente de importanța sa vitală, care nu permite cedarea, în special din cauză că nu se întrevăd soluții alternative viabile pentru menținerea colaborării în derulare.