Se inițializează o variabilă numită ad cu un nou element div creat de document.
Identificatorul ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
The property className belonging to the object ad receives the value ‘AdSense’.
Citește șiPeste 70 de morți în două zile de atacuri rusești. Zelenski acuză SUA că negociază cu Moscova, dar nu ajută Kievul: „E lipsă de voință”
ad.style.position este setat la ‘absolute’;
ad.style.top = ‘-1px’;
S-a atribuit elementului ad înălțimea de 1px prin intermediul scriptului.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3893241″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/cel-mai-important-lacas-de-cult-musulman-din-ierusalim-amenintat-sa-fie-preluat-de-israel-iordania-se-teme-de-un-conflict-religios-3893241″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
Iordania a convocat o reuniune de urgenţă a miniştrilor de externe din lumea arabă şi islamică în legătură cu ceea ce consideră a fi o ameninţare „iminentă” de preluare de către Israel a celui mai important lăcaş musulman din Ierusalim, ceea ce ar putea „declanşa un conflict religios”, relatează The Guardian.
googletag adaugă o funcție în coada sa de comenzi, iar această funcție, odată executată, apelează googletag.display pentru slotul de anunț identificat prin div-gpt-ad-1534428397355-0.
Reuniunea de miercuri – precum şi avertismentul iordanian – vin în urma unei escaladări a incursiunilor susţinute de guvern şi efectuate de extremişti religioşi evrei în complexul din jurul moscheii al-Aqsa şi al Domului Stâncii, încălcându-se astfel un tratat privind statu quo-ul, care este supravegheat de monarhia haşemită a Iordaniei, conform căruia numai musulmanii pot să se roage în acel loc.
23 iulie a marcat intrarea a peste 2.000 de israelieni de dreapta religioasă, majoritatea coloniștilor sub conducerea ministrului securității naționale, Itamar Ben Gvir, în zona pe care evreii o numesc Muntele Templului. Aceștia au efectuat rugăciuni și ritualuri în întregul complex, acțiune pe care oficialii iordanieni o consideră cea mai gravă încălcare a statu quo-ului din istoria modernă.
Ammanul a rămas și el îngrijorat de o nouă inițiativă de recrutare a evreilor ortodocși pentru o unitate specială a poliției din Muntele Templului, pregătindu‑se pentru provocări mai directe asupra custodiei tradiționale iordaniene, din partea liderilor extremiști israelieni, în contextul marii sărbători evreiești din septembrie. În acest an, evenimentele religioase vor avea loc în mijlocul unei campanii electorale aprinse, în care coaliția de extremă dreapta a prim‑ministrului Benjamin Netanyahu va lupta pentru supraviețuire.
„Un butoi cu pulbere” googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
„Aceasta este o ameninţare constantă, o ameninţare periculoasă pe care încercăm să o contracarăm cu toate mijloacele de care dispunem”, a declarat ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, pentru ziarul „The Guardian”. „Avertizăm că alterarea statu quo-ului ar putea declanşa un conflict religios ce se va răsfrânge dincolo de Palestina şi Iordania, asupra întregii lumi musulmane”, a spus el.
Safadi, care va găzdui miercuri reuniunea de urgenţă la care vor participa omologii săi din ţările Ligii Arabe, precum şi din Turcia, Indonezia, Malaezia şi Pakistan, a afirmat că este „un aspect de care întreaga comunitate internaţională ar trebui să fie conştientă. Ierusalimul este un butoi cu pulbere. Încercăm să explicăm pericolul. Protestăm pe cale legală. Încercăm să sensibilizăm opinia publică cu privire la pericolul iminent pe care îl reprezintă continuarea acestor măsuri israeliene”, a explicat el.
Stabilirea controlului Iordaniei asupra complexului al‑Aqsa se întinde în epoca otomană, iar acordul privind lăcașurile de cult din oraș a fost ratificat prin Tratatul de la Berlin din 1878. Între timp, supravegherea Regatului Hașemit asupra Ierusalimului a fost extinsă pentru a acoperi și locurile sfinte creștine în secolul al XX-lea, iar autoritatea sa a fost confirmată după conflictul din 1967 și în acordul de pace israeliano‑iordanian din 1994.
În perioada mandatului britanic, între cele două războaie mondiale, încălcările făcute de extremiști evrei au determinat revolte. În anul 2000, Ariel Sharon, lider de dreapta care urma să devină în scurt timp prim‑ministru al Israelului, a efectuat o vizită în complex, iar acest act a generat peste 4 ani de violențe în cadrul celei de-a doua Intifada.
Iordania se află într-o poziție extrem de fragilă în fața efectelor unei campanii de epurare etnică extinse lansate de Israel în Cisiordania, iar capitala, Amman, exprimă temeri că această situație ar putea încorda semnificativ pe măsură ce se apropie alegerile din octombrie. Se manifestă îngrijorare privind posibilele acțiuni ale guvernului israelian în ultimele trei luni înainte de scrutin, în contextul în care grupuri radicale încearcă să modifice peisajul regiunii în moduri greu de reîntoars.
În viziunea Amman, cea mai nefavorabilă posibilitate constă într-o deportare în masă a palestinienilor din Cisjordan, un eveniment care ar provoca instabilitate în Iordania din mai multe perspective: costuri economice, repercusiuni politice ale fluxului unei populații furioase și deposedate, și amenințări la adresa echilibrului demografic delicat al națiunii.
„Poziţia noastră este că aceasta reprezintă o linie roşie pe care nu vom permite să fie depăşită. Am făcut cunoscut tuturor că vom face tot ce este necesar pentru a preveni orice încercare a Israelului de a-i strămuta pe palestinieni în Iordania”, a declarat Safadi. „Nu numai că aceasta va constitui o încălcare a dreptului internaţional şi a dreptului palestinienilor de a rămâne pe pământul lor, dar va reprezenta, de asemenea, o escaladare extremă a conflictului”, a subliniat el.
Mai mult de jumătate din 11,5 milioane de locuitori ai Iordaniei sunt descendenți ai valurilor anterioare de refugiați palestinieni. Rezidenții nativi, cunoscuți sub denumirea „locuitorii de pe Malul de Est”, își manifestă îngrijorarea privind ceea ce consideră o diluare tot mai accentuată a identității lor naționale.
Lichidul servește ca un dispozitiv de presiune.
Israel a renunțat la reînnoirea acordului de apă din 2021, care asigurase anual 100 de milioane de metri cubi pentru vecinul său, Iordania, aflată în secetă și recunoscută ca una dintre țările cu cea mai severă lipsă de apă la nivel mondial. În loc, s-a întors la volumul de 50 de milioane de metri cubi stabilit inițial în tratatul din 1994, un nivel mult sub cerințele unei populații mult mai mari decât cea a Iordaniei acum 32 de ani.
Se pare că guvernul israelian a redus la jumătate aprovizionarea cu apă ca represalii la criticile aduse de guvernul iordanian cu privire la uciderea în masă a civililor palestinieni de către Israel în războiul din Gaza, iar oficialii au lăsat să se înţeleagă că robinetele ar putea fi redeschise dacă criticile vor înceta.
Măsurile provocatoare ale guvernului israelian în Ierusalim și în Cisiordania, alături de acțiunile privind resursele de apă, crește cheltuielile politice pe care monarhia trebuie să le suporte pentru a păstra relații normale cu vecinul său occidental.
„Sentimentul anti-normalizare de aici a crescut şi mai mult decât înainte din cauza planurilor statului sionist de anexare a Cisiordaniei, a negării cotei Iordaniei în acordul privind apa şi, de asemenea, a provocărilor zilnice la adresa custodiei moscheii al-Aqsa”, a declarat Dima Tahboub, deputată şi purtătoare de cuvânt a partidului islamist Umma din Iordania. „În fiecare zi are loc pătrunderea coloniştilor în moscheea al-Aqsa şi, în acelaşi timp, locuitorilor (palestinieni) din Ierusalim li se interzice accesul în moschee”, arată ea.
Creșterea influenței politice a islamului
Tahboub conduce blocul politic cel mai extins din Iordania, fiind numit anterior Frontul de Acţiune Islamică (IAF) până la începutul anului, când a fost forțat să adopte un nume mai puțin ideologic. Creșterea sa a rezultat în mare parte din evenimentele de pe cealaltă parte a râului Iordan, iar conflictul din Gaza a facilitat obținerea a peste 22% din pozițiile disponibile.
Creșterea influenței islamului politic a generat un șoc în cadrul monarhiei, care a ales să suspendă inițiativele de reformă politică și de delegare a unei părți mai semnificative a autorității către parlament.
Frăţia Musulmană a fost interzisă în anul precedent, iar birourile IAF, care funcționează ca extensia sa politică, au fost supuse perchezițiilor. În ciuda acestor măsuri, autoritățile i-au permis să își păstreze activitatea sub forma unui partid numit Umma, termen care înseamnă „comunitate” sau „națiune”.
Tahboub a susținut că guvernul ar putea intensifica eforturile de a obține sprijin internațional pentru a contracara încălcările teritoriale ale Israelului.
În declarația sa, ea a subliniat că
„Cred că se poate exercita mai multă presiune. Problema nu este abordată cu fermitatea necesară”
. În continuare, a evidențiat că partidul Umma se află alături de guvernul iordanian în fața adversarilor săi și că recunoaște restricțiile impuse de ge
Iordania a refuzat, spre deosebire de alte monarhii din Golf, ca Statele Unite să-și instaleze baze militare pe teritoriul său, însă prezența americană în bazele iordaniene a înregistrat o creștere semnificativă de la începutul războiului dintre SUA și Iran.
Ammanul a încercat să reducă prezența trupelor, aeronavelor și a altor aparate de origine americană, însă această inițiativă a fost complicată de multiple atacuri aeriene efectuate de Iran, care au provocat moartea a trei cetățeni americani și rănirea a zeci de persoane la Muwaffaq Salti din deșertul estic.
De-a lungul mai multor decenii, prezența trupelor americane a fost percepută ca un scut de securitate pentru Iordania, însă s-a dovedit a fi și un fardeu politic, în special că forțele aeriene iordaniene s-au găsit în fruntea primei linii de apărare a Israelului, abatând drone și rachete provenite din Iran care se îndreptau spre Tel Aviv.
câteva sute de personalităţi din domeniile politică, justiție și cultură din Iordania au semnat, în luna precedentă, o scrisoare publică în care cererile lor se îndreptau spre retragerea trupei americane, constituind o provocare rară adresată directă autorităților. În document se menționa:
„Susţinem că prezenţa lor expune Iordania la riscuri de securitate, politice şi economice care nu servesc niciunui interes naţional şi că sporeşte probabilitatea ca ţara noastră să fie târâtă într-un conflict regional la care nu este parte”
COMENTARII / 0