„Cel mai periculos scenariu” în Orientul Mijlociu: De ce acordul nuclear SUA-Arabia Saudită ar putea…

var ad = document.createElement(‘div’); Variabila ad.id este setată la ‘AdSense’. ad.className = ‘AdSense’;Citește șiGalerie Foto Bilanțul după ziua lui Putin: valuri de rachete și drone,...

var ad = document.createElement(‘div’);

Variabila ad.id este setată la ‘AdSense’.

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiGalerie Foto Bilanțul după ziua lui Putin: valuri de rachete și drone, 32 de morți, dintre care cinci copii, într-o clădire rezidențială din Priluki

ad.style.display = ‘block’;

Scriptul setează proprietatea position a stilului obiectului ad la valoarea ‘absolute’. ad.style.position = 'absolute';

Proprietatea top a obiectului ad a fost setată la ‘-1px’.

Această instrucțiune JavaScript setează ad.style.height la 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3877397″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/cel-mai-periculos-scenariu-in-orientul-mijlociu-de-ce-acordul-nuclear-sua-arabia-saudita-ar-putea-declansa-o-cursa-a-inarmarii-3877397″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}

Statele Unite ar investi în Arabia Saudită pentru a-i permite obținerea de capacități nucleare pașnice, fapt ce a generat temeri privind o posibilă militarizare a Orientului Mijlociu, unde mai mulți actori regionali ar putea încerca dezvoltarea de arme de distrugere în masă. Prințul moșten

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, considerat partener al Statelor Unite și deținut un raport strâns cu președintele american Donald Trump, a subliniat de mult timp că nu ar trebui impusă nicio limitare asupra capacității Ankara de a dobândi focuse nucleare, cu excepția celor de origine americană, care se află deja pe teritoriul țării.

Egiptul a deținut un plan militar secret de cercetare nucleară în perioada Războiului Rece și ar putea, de asemenea, să modifice postura sa privind neproliferarea armamentului nuclear, sub anumite condiții, având în vedere programul civil existent.

În același timp, s-au ridicat noi întrebări referitoare la vechiul acord nuclear 123 dintre Statelor Unite și Emiratele Arabe Unite, un aliat strâns al Israelului, care a intensificat rivalitatea regională cu Arabia Saudită.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

În urma anunțului acordului dintre SUA și Arabia Saudită, Israel a manifestat reacții negative, fiind singura forță nucleară din Orientul Mijlociu – deși Tel Aviv nu confirmă și nici nu neagă existența unui arsenal nuclear.

O zi mai târziu, Trump a precizat că acordul nu permite saudiților să îmbogățească uraniu și se aplică doar în cazul în care Riyadh restabilește legăturile diplomatice cu Israel – clauza lipsă din anunțul inițial. Până în prezent, Arabia Saudită a spus că va accepta această clauză doar dacă Israel va prezenta un plan detaliat pentru crearea unui stat palestinian.

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a declarat public că țara sa va căuta să obțină arme nucleare dacă Iranul își va dezvolta propriul său arsenal nuclear. Foto: Profimedia Images Riscurile dezvoltării unei arme nucleare de către Arabia Saudită

„Cred că ar trebui să fim îngrijorați de viitoarele utilizări ale unei instalații de îmbogățire a uraniului pe care SUA o vor construi în Arabia Saudită, dar eu cred că cel mai important lucru este precedentul pe care îl stabilește”, a spus Yoel Guzanski, cercetător principal al Institutului pentru Studii Naționale de Securitate de la Tel Aviv, care a fost consilierul mai multor premieri israelieni.

„Pentru prima dată, Statele Unite îi oferă unei țări din Orientul Mijlociu, dacă nu chiar din întreaga lume, dreptul de a îmbogăți uraniu într-un acord de tip 123”, a mai spus Guzanski pentru Newsweek.

„Alte țări vor spune: ‘Hei, dacă saudiții pot să îmbogățească, vrem și noi la fel. Merităm și noi aceleași condiții’. Asta mă îngrijorează pe mine.”

Procesul de îmbogățire a uraniului la gradul necesar pentru fabricarea armelor nucleare, împreună cu desfășurarea procedurii metalurgice esențiale pentru producerea focoselor nucleare, implică o expertiză considerabilă în acest domeniu.

În ciuda faptului că Arabia Saudită și Pakistanul dețin o legătură îndelungată, această relație a fost recent întărită printr-un acord de apărare reciprocă, însă nu există dovezi concludente că cele două state ar fi schimbat informații privind tehnologia nucleară.

Orice inițiativă orientată spre obținerea armelor nucleare poate declanșa

Ceea ce s-a întâmplat în țări precum Ucraina sau Libia a dus la realizarea faptului că „renunțarea la descurajarea nucleară sau la arsenalul strategic a lăsat aceste țări vulnerabile în fața invaziei sau a schimbării de regim”. Foto: Profimedia Images „Opțiunea finală” și „un Orient Mijlociu nuclear multipolar”

Impactul acestei înțelegeri variază în funcție de aspectele ascunse în spatele acordului dintre Statele Unite și Arabia Saudită, deoarece acesta va constitui exemplul pe care se vor ghida înțelegerile viitoare finalizate în regiunea întregă și în restul lumii, conform lui John Erath, ex-diplomat american și funcționar al Consiliului Național de Securitate.

Multe alte țări „vor privi cu mare atenție” acest subiect, mai ales în „lumea islamică sunnită”, pe care Arabia Saudită, Turcia și Egiptul încearcă să o conducă.

Fostul diplomat saudit Saad Abdullah Al-Hamid a spus că „posibilele repercusiuni, bazate pe actuala situație din Iran, care reprezintă un dezechilibru de putere, nu duc neapărat la o cursă deschisă și directă de producere a bombelor nucleare”.

Scenariul este unul mult mai complex și se bazează pe trei potențiale etape, potrivit lui Al-Hamid. Prima fază presupune o „înarmare cu tehnologii soft” prin care țările „se vor grăbi să obțină programe nucleare pașnice cuprinzătoare care includ tehnologii de îmbogățire a uraniului și lucrări științifice, creând o stare de ‘descurajare virtuală’”.

A doua etapă implică „diversificarea parteneriatelor strategice”, ceea ce necesită stabilirea unor acorduri de apărare cu China, Rusia și alte state, precum și achiziționarea de tehnologii avansate pentru rachete hipersonice și sisteme de apărare antiaeriană ca „o alternativă intermediară la descurajarea nucleară”.

Al‑Hamid a precizat că a treia fază, denumită „opțiunea finală”, presupune ruperea tăcerii de către un stat și anunțarea cu succes a unui test nuclear. În consecință, se va declanșa un efect de domino, generând un „Orient Mijlociu nuclear multipolar”,

Țări precum Coreea de Nord, care au deja arme nucleare, „se bucură de o imunitate aproape completă împotriva agresiunii externe directe”. Foto: Profimedia Images „Țări vulnerabile în fața unei invazii sau a unei schimbări de regim”

Riscul de a declanșa un val neîncetat de proliferare nucleară în Orientul Mijlociu și Africa de Nord a reprezentat unul dintre principalele motive care au condus la politica de neproliferare a Statelor Unite în ceea ce privește programul nuclear iranian, a precizat Farzan Sabet, cercetător și specialist în Iran la Institutul de Înalte Studii Internaționale și de Dezvoltare din Geneva.

„Un acord nuclear americano-saudit mai permisiv ridică acum posibilitatea ca Washingtonul să adopte o atitudine mai blândă și față de Teheran în privința programului său nuclear”, a mai spus Sabet.

Acest fragment de cod JavaScript utilizează metoda googletag.cmd.push pentru a afișa un anunț în elementul cu ID-ul div-gpt-ad-1534428473535-0.

COMENTARII / 0