Chile a coordonat o echipă de cercetători care a produs, până în prezent, cea mai detaliată hartă genetică a uneia dintre cele două plante înfloritoare care cresc natural în Antarctica. Această descoperire ar putea sprijini dezvoltarea culturilor agricole capabile să facă față condițiilor meteorologice extreme, precizează Reuters.
Plantă rară numită Colobanthus quitensis a captat atenția cercetătorilor de mult timp, fiind capabilă să reziste la temperaturi de îngheț, la secetă și la niveluri înalte de radiații ultraviolete întâlnite în Antarctica, una dintre cele mai reci și uscate zone ale planetei.
În contextul în care temperaturile record și secetele extinse au amplificat discuțiile despre posibilele strategii de adaptare a agriculturii, cercetătorii au afirmat că acum posedă instrumentele necesare pentru a începe să investigheze dacă caracteristicile acestei plante pot fi transmise culturilor agricole prin metode de editare genetică.
Citește șiPoliția franceză, sub presiune după ce mai mulți elevi au fost grav răniți în timpul protestelor
În cadrul proiectului Polarix, cercetătorii au reușit să compileze toate cele 40 de structuri cromozomiale care constituie planul genetic al plantei, iar rezultatele au fost publicate în revista Genome Biology and Evolution, editată de Oxford University Press.
Fotografie a plantei Colobanthus quitensis, FOTO: Parnikoza / Wikimedia Commons
Unul dintre cercetători afirmă:
„Ideea este să modificăm genomul unei plante care are valoare nutrițională”
„Am reușit să secvențiem și să asamblăm întregul genom”,
a spus Eduardo Castro, cercetător asociat la Cape Horn International Center din Chile și principalul autor al studiului, însoțit de Claudio Meneses de la Universitatea Pontificală Catolică din Chile.
„Ideea nu este să creăm plante transgenice. Ideea este să modificăm genomul unei plante care are valoare nutrițională”
a subliniat Castro.
Identificarea genelor individuale devine mai simplă odată ce un genom a fost cartografiat, însă această etapă poate încă necesita timp considerabil. În momentul în care procesul este finalizat, cercetătorii ar putea crea produse comerciale. Se estimează că aceste inovații ar putea ajunge pe piață în intervalul de cinci până la zece ani.
O echipă din California a oferit sprijin cercetătorilor chilieni, care au afirmat că activitatea lor se inspiră din realizările anterioare ale Institutului Coreean de Cercetare Polară. Studiile în cauză au generat doar o versiune parțială a genomului și nu au ajuns la publicare.
COMENTARII / 0