China deține un monopol asupra pământurilor rare, resurse esențiale pentru numeroase industrii moderne, iar eforturile globale pentru a-l înlătura constituie una dintre cele mai importante rivalități geostrategice ale începutului secolului XXI. Câteva sute de companii miniere, agenții guvernamentale și grupuri industriale din America de Nord, Australasia și Europa încearcă să ajungă la nivelul firmelor chinezești, care dețin aproximativ 90% din piața mineralelor critice; potrivit mai multor experți citați de Foreign Policy, un potențial răspuns la această luptă ar putea fi minereul radioactiv monazit.
„Viitorul este monazitul”, potrivit lui Jack Lifton, analist și copreședinte al Institutului Mineralelor Critice, o organizație fondată pentru a promova crearea unui lanț de aprovizionare nord-american.
Lifton a studiat industria pământurilor rare încă din 1962 și a văzut nenumărate trenduri, companii și tehnologii care au dispărut la fel de repede precum au apărut. Însă, în privința monazitului, el este extrem de optimist.
Citește șiPlanul pentru încheierea războiului din Ucraina. Disputa dintre Trump și Zelenski ascunde o inițiativă de pace mult mai importantă
„În acest moment, monazitul este cel mai important minereu de pământuri rare”
a declarat Lifton.
Procesul de prelucrare a monazitului nu se dă cu ușurință, a declarat Lifton împreună cu alți specialiști din domeniu. Mineralele nu oferă doar cantități masive de pământuri rare de mare valoare, ci conțin și toriu radioactiv și, în anumite cazuri, uraniu, fapt care determină ca manipularea, depozitarea și procesarea monazitului să fie supusă unor reglementări strict impuse de autoritățile de stat.
În ciuda provocărilor, se realizează investiții semnificative în exploatarea monazitului și în dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a minereului, inclusiv în SUA, Canada și Australia, zone în care se găsesc unele dintre cele mai mari firme de pământuri rare din afara Chinei.
Cele două tipuri de monazit
Pe globul nostru există cantități masive de minereu monazitic. Acest material se prezintă în două forme. În Australia, Africa de Sud și China, se găsesc rezerve colosale de monazit în straturi de rocă tare ce traversează lanțuri muntoase și caldeire vulcanice.
Monazit de tipul doi, denumit „nisipuri cu minerale grele”, este cea care captează cea mai mare atenție a firmelor de pământuri rare. Acest tip se formează prin procesul de alterare și eroziune a rocilor încărcate cu minerale.
În decursul a zeci de milioane de ani, expunerea la vânt, apă și forța gravitațională a fragmentat aceste zăcăminte în mici particule, care s-au adunat în regiunile de coastă și pe marginea albiilor râurilor.
Rezerve vaste de nisip monazitic se regăsesc în Australia, India, Brazilia, Madagascar, Mozambic și Africa de Sud. Zăcăminte de dimensiuni reduse sunt prezente și în regiunile sud-est ale Statelor Unite, în statul Idaho din SUA, în Sri Lanka, China, Malaysia, Thailanda, Indonezia și Vietnam.
Vestea bună constă în faptul că procesul de prelevare a minereului implică exclusiv tragerea sau utilizarea la nivel de suprafață a nisipurilor, în contrast cu monazitul obținut din rocă tare, care necesită explozii, foraj și terasare.
Fiindcă nisipurile au deja o formă granulară, nu este necesară sfărâmarea sau măcinarea lor; separarea mineralelor grele poate fi efectuată chiar la locul exploatării, prin metode magnetice sau gravitaționale, care sunt relativ accesibile.
„Dacă simplifici reglementările, vei pune capăt crizei de pământuri rare”
James Kennedy, consultant la ThREE Consulting, a explicat că nisipurile monazitice „tind să conțină mult toriu”, iar acest element, fiind mai puțin radioactiv comparativ cu uraniul, nu dispune de o piață și, ca urmare, trebuie depozitat.
Potrivit reglementărilor stabilite de Comisia de Reglementare Nucleară a Statelor Unite și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, orice substanță radioactivă păstrată fără un plan de utilizare sau o procedură de eliminare definită este clasificată ca deșeu nuclear.
Gestionarea, transportul și depozitarea deșeurilor radioactive sunt operațiuni care ar putea persista de secole sau chiar de mii de ani și sunt sub strictă reglementare a autorităților nucleare.
China reprezintă ținta competiției în producția de pământuri rare, iar rezultatul depinde în mare măsură de exploatarea monazitului. În acest cadru, un grup de experți examinează cu atenție normele care reglementează fabricarea toriului și a altor produse secundare obținute prin prelucrarea minereului, atât în Statele Unite, cât și în alte regiuni ale globului.
Caracterul restrictiv al acestor reglementări va reduce ambițiile companiilor din afara Chinei privind pământurile rare, dacă guvernele nu adoptă măsuri rapide, spune Kennedy.
„Dacă simplifici reglementările legate de exploatarea toriului, vei pune capăt crizei de pământuri rare în SUA”, a spus Kennedy. „O să transformi pământurile rare din ceva ce se găsește întotdeauna greu în ceva ce se găsește din abundență și se obține în mod natural din alte activități miniere.”
Companiile implicate în exploatarea pământurilor rare sunt descrise ca
„Afganistanul industriei miniere”
.
Dacă monazit se transformă într-o sursă principală de pământuri rare, va trebui să se elimine cantități colosale de toriu. Una dintre puținele modalități de valorificare a toriului obținut este legată de energia nucleară.
În urmă cu mulți ani, Statele Unite, Norvegia și Germania au pus în funcțiune programe de cercetare dedicate reactoarelor nucleare pe bază de toriu; India, la rândul ei, desfășoară un program similar de multe decenii, însă progresul rămâne extrem de lent.
În prezent, singurul reactor nuclear activ bazat pe toriu se află în China. Institutul de Fizică Aplicată din Shanghai, afiliat Academiei Chineze de Științe, a pornit în 2023 operațiunile unui reactor cu săruri topite de 2 megawați.
În rândul unor companii de pe piața pământurilor rare, principalele obstacole pentru proiectele de exploatare a monazitului nu provin din toriu, radiații sau reglementări, ci din diverse concepții eronate și interese personale care influențează întreaga industrie.
Afacerile cu pământuri rare sunt „Afganistanul industriei miniere”, a spus Kennedy. Este un loc unde oamenii și companiile vin cu idei mărețe care, însă, nu se fructifică din cauza complicațiilor care apar mereu pe parcurs.
O problemă esențială constă în natura foi foarte speculativă care se manifestă în aproape toate aspectele tranzacțiilor cu pământuri rare – un sector ce încurajează acordurile în secret.
Sectorul atrage numeroși speculatori care achiziționează participări în inițiative de preluare a pământurilor rare fără să se angajeze să rămână implicați până la finalizare, preferând să obțină câștiguri rapid prin tehnica „pump and dump”.
În afară de alocarea a miliarde de dolari către inițiative cu șanse reduse de succes, administrația Trump nu a reușit să obțină nicio concesie semnificativă din partea Beijingului privind pământurile rare în niciunul dintre cele două întâlniri de top dintre SUA și China din acest an.
Aceasta semnalează că industria americană se află în prezent sub dominația politicilor fluctuante și, uneori, răzbunătoare ale Chinei.
Mongolia Interioară găzduiește un complex de exploatare de dimensiuni colosale, fiind cel mai extins zăcământ de pământuri rare la nivel mondial.
Majoritatea minereului monazitic obținut în China se găsește în cadrul unei singure exploatări: complexul imens Bayan Obo, situat la aproximativ 150 kilometri nord de Baotou, în regiunea Mongolia Interioară.
În principal, Bayan Obo reprezintă o exploatare de fier, dar găzduiește și cea mai extinsă rezervă de pământuri rare identificată până în prezent în întreaga lume. Această zonă furnizează aproximativ 40% din totalul minereului de pământuri rare prelucrat pe plan global.
China se constituie și ca principal importator de minereuri din categoria pământurilor rare, iar unul dintre motivele posibile poate fi de natură strategică. Prin obținerea drepturilor de exploatare a zăcămintelor din alte state, companiile chineze se asigură că aceste resurse rămân inaccesibile pentru dezvoltatorii din afara Chinei.
„China va bloca accesul Statelor Unite și al aliaților lor la exporturile de pământuri rare în eventualitatea intensificării conflictului în Indo-Pacific”, potrivit unui raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, care scoate în evidență importanța asigurării unor „lanțuri de aprovizionare independente cu pământuri rare, înainte de izbucnirea unei confruntări”.
Sectorul pământurilor rare din afara Chinei trebuie să se consolideze, iar firmele și investitorii din acest domeniu nu mai dispun de mult timp.
COMENTARII / 0