În acest fragment de script, se creează un element
var ad = document.createElement('div');.În acest fragment, atributul ad.id este atribuit valorii ‘AdSense’.
Elementul ad își configurează proprietatea className la ‘AdSense’, rezultând în execuția instrucțiunii ad.className = 'AdSense';.
Citește șiTrump impune sancțiuni împotriva întregii CPI din cauza mandatului pe numele lui Netanyahu, la scurt timp după ce un fost judecător al instanței a primit Premiul Nobel pentru Pace
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.top = ‘-1px’;
Scriptul setează înălțimea elementului ad la 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3893067″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/china-cucereste-pe
Washingtonul a manifestat îngrijorare de mult timp în legătură cu proiectele masive ale Chinei în America Latină. Administrațiile anterioare au semnalat pericol, în special referitor la portul Chancay din Peru, sub controlul și operațiunile unui gigant maritim chinez, și la barajul Coca Codo Sinclair din Ecuador, realizat de China. În consecință, Statele Unite au emis condamnări diplomatice împotriva oficialilor latino-americani, au anulat vizele și au amenințat chiar cu utilizarea forței împotriva guvernelor din regiune.
Este ușor de înțeles de ce Statele Unite sunt atât de îngrijorate de infrastructura majoră construită și operată de China. În ochii multor oficiali americani, aceste proiecte reprezintă o modalitate prin care Beijingul acumulează o influență asupra guvernelor din America Latină – o îngrijorare pe care Washingtonul a exprimat-o încă din 2017, când prima Strategie de Securitate Națională a administrației Trump a avertizat că China încearcă să „tragă regiunea pe orbita sa prin investiții și împrumuturi conduse de stat”, potrivit unei analize Foreign Affairs.
Washington se confruntă cu o provocare care a devenit deja moribundă. Beijingul nu mai investește în megaproiecte de miliarde de dolari pentru a-și consolida poziția în emisfera vestică; în schimb, se apropie de regiune prin promovarea unor inițiative mai mici și mai subtile, adesea la nivel municipal sau provincial.
China lansează inițiative de extracție a litiului în numeroase provincii din Argentina. Ele administrează fiecare furnizor de energie care asigură alimentarea orașului peruan Lima, livră echipamente forțelor de ordine latino-americane din diverse localități din zonă, și montează rețele de camere de monitorizare.
Pe plan individual, aceste măsuri pot părea superficiale. Cu toate acestea, în ansamblu, ele transformă statele beneficiare în dependențe față de China. De exemplu, planurile de securitate ale Beijingului implică faptul că numeroase orașe și provincii din America Latină se sprijină în prezent pe Beijing pentru infrastructura de aplicare a legii și pentru reacția în caz de urgență, iar în Lima, și pentru rețeaua electrică. Această dependență a fost probabil neintenționată pentru mulți politicieni naționali și poate nu a fost nici prevăzută. Este posibil ca aceștia să nu fie conștienți de riscurile potențiale legate de acest tip de dependență și să nu fie pregătiți să facă față consecințelor posibile, subliniază sursa citată.
Aceste inițiative nu se limitează exclusiv la America Latină; China se implică în eforturi analogice în diverse regiuni ale lumii în curs de dezvoltare. În esență, aceste proiecte sunt mult mai economice decât numeroasele sale inițiere anterioare și se distinge prin dificultatea de a fi detectate. În termeni simpli, Beijingul se afirmă ca pionier într-un model de guvernare care favorizează o captură discretă, subnațională, în detrimentul unor inițiative masive și ostentative.
Chiar și mic, este frumos.
În mare parte a anilor 2010, Beijingul a investit miliarde de dolari în infrastructura din America Latină, cum ar fi porturi, baraje masive și chiar o cale ferată transcontinentală menită să lege coasta Pacificului din Peru de Atlanticul Braziliei. (Calea ferată nu a fost niciodată construită, dar versiuni ale acesteia sunt încă în discuție.) Aceste investiții au făcut parte din faimoasa Inițiativă a Chinei „Centura și Drumul”, în cadrul căreia a cheltuit sume enorme pentru megaproiecte în Sudul Global. Procedând astfel, China spera că își poate asigura aprovizionarea cu mărfuri, deschide piețe pentru firmele chineze și apoi își poate transforma greutatea economică în aliniere diplomatică – inclusiv convingerea țărilor care încă recunosc Taiwanul să transfere recunoașterea către continent.
Începând cu începutul anilor 2020, China a schimbat direcția, în special în emisfera occidentală. Conform concluziei prezentate, proiectele de amploare au devenit prea costisitoare într-un context în care economia internă chineză se confrunta cu presiuni, atrăgând în același timp numeroase reacții geopolitice. Astfel, guvernul a ales să se orienteze spre ceea ce denumim inițiative „mici, dar frumoase”. Aceste inițiative reprezintă investiții fără o prezență fizică impunătoare, destinate în mod obișnuit sistemelor naționale și subnaționale de dimensiuni reduse. Beijingul adoptă această denumire cu restricție: în cartea sa albă din 2025 referitoare la America Latină, termen
Pentru a cuantifica impactul acestui model, este suficient să se urmărească fluxurile financiare – cel puțin componentele contabile. Împrumuturile convenționale din cadrul inițiativei „Centura și Drumul” către zona respectivă au trecut de la aproape 25 de miliarde de dolari în 2010 la o medie anuală de 1,3 miliarde de dolari. Totuși, conform estimărilor care urmăresc tranzacțiile între firme, companiile chineze au alocat în 2024 încă 8,5 miliarde de dolari în America Latină, o scădere de doar 10% față de anul precedent, iar această sumă ar putea fi subestimată.
Diferența constă în faptul că acești fonduri se deplasează în prezent prin operațiuni comerciale, mai degrabă decât prin împrumuturi suverane emise de Beijing. Majoritatea capitalurilor respective se reflectă în achiziția de active deja existente de către companiile chineze, cum ar fi distribuitorii de energie și exploatarea minelor, mai degrabă decât în alocarea de fonduri de către autoritățile chineze pentru construirea unor noi megaproiecte.
Uneori, apar încă sub forma unor noi dispozitive, însă la o dimensiune mult redusă, ca de exemplu echipamentele de poliție. Deoarece aceste tranzacții vizează produse pe care
Guvernul chinez continuă să fie activ în acest ecosistem, uneori intervenind prin directive de sus în jos. Totuși, implicarea sa poate fi mai subtilă. Frecvent, acesta finanțează companiile sale interne, care ulterior comercializează produsele către guvernele din America Latină la prețuri reduse. În timp ce aceste tranzacții și contracte se adună, China recunoaște că acordurile acumulare reprezintă active strategice. În final, Beijingul integrează proiecte comerciale diverse dintr-o țară în acorduri oficiale de cooperare cu guvernul respectiv.
În provincia Jujuy din Argentina, cunoscută pentru rezervele sale de litiu, un schimb de cercetare între agențiile geologice ale ambelor state s-a evoluat într-un parteneriat oficial la nivel național, concentrat pe analiza zonelor saline ale regiunii. În final, o firmă chineză a dobândit o participație majoritară în cadrul unui proiect local de litiu.
China și-a croit drum în tot felul de sisteme locale pentru a-și consolida influența. Firmele chineze, de exemplu, au furnizat mii de autobuze electrice în orașele din America de Sud – o completare necesară într-una dintre cele mai urbanizate regiuni ale lumii. Trenurile fabricate în China transportă navetiști pe toate cele trei linii feroviare electrice principale din Buenos Aires. Și poate cea mai notabilă este implicarea Chinei în furnizarea de asistență pentru securitatea internă. Siguranța este o problemă politică majoră în America Latină, unde rata omuciderilor este de aproximativ 20 la 100.000 – de trei ori mai mare decât media globală. Violența cartelurilor și a bandelor, furtul de marfă și atacurile ransomware reprezintă o problemă majoră pentru majoritatea cetățenilor, așa că politicienii promit în mod repetat mai multe acțiuni. China s-a oferit ca un furnizor accesibil de echipamente de poliție.
Rezistent datorită designului
După ce rețelele interconectate ale Chinei sunt puse în funcțiune, eliminarea lor devine aproape imposibilă. Această decizie este intenționată. În timpul interacțiunilor cu democrațiile volatile din America Latină, Beijingul a constatat că trebuie adoptată o abordare capabilă să facă față schimbărilor de regim.
Odată ce infrastructura de aplicare a legii a unui oraș este construită în mare parte în China, poliția și procurorii săi au studiat la Shenyang, iar instanțele sale au semnat un cadru de cooperare cu Beijingul – așa cum a făcut Venezuela în 2023 – relația dobândește memorie instituțională și legături interpersonale. Prin încheierea de acorduri cu oficialii regionali, de exemplu, China construiește relații politice durabile care pot deveni rapid mai valoroase, în cazul în care acești politicieni obțin funcții mai înalte.
Renunțarea la sistemele chinezești este, de asemenea, dificilă din punct de vedere financiar pentru beneficiari. O municipalitate latino-americană care a semnat mai multe contracte cu China și dorește să se diversifice ar putea găsi probabil contractori non-chinezi la prețuri accesibile pentru nevoi specifice, cum ar fi echipamentele antirevoltă. Dar este dificil să renunți la sistemele integrate. De asemenea, este dificil să găsești furnizori alternativi pentru articole puțin mai sofisticate. China, de exemplu, construiește cele mai economice și mai larg utilizate sisteme de supraveghere din lume. În țările în care le vinde, companiile chineze adesea elimină concurenții interni, datorită subvențiilor guvernamentale generoase. Camerele chinezești sunt, la rândul lor, adesea imposibil de întreținut fără asistență continuă chineză, pentru că majoritatea modelelor de camere pe care le produce țara sunt brevetate. Înlocuirea lor este extrem de costisitoare și dificilă. Asta înseamnă că, atunci când camerele se strică, orașele trebuie să solicite asistență de la companiile chineze.
În consecință, numeroase state din America Latină se află într-o poziție deosebit de fragilă față de presiunea economică. Când un guvern decide să se opună intereselor Beijingului, China poate exercita un control sporit prin reținerea pieselor de schimb, a actualizărilor software și a tehnicienilor, convertind astfel un acord comercial într-un instrument de influență.
Începând de la bază și avansând spre vârf
Conform analizei publicate de Foreign Affairs, inițiativele din partea Beijing în America Latină generează pericole pe care publicul nu le recunoaște în mod corespunzător. Prin instaurarea unor structuri de guvernanță inspirate de modelele chineze, zona transformă accesul pe termen scurt într-o dependență, iar această schimbare consolidează influența Chinei asupra deciziilor locale.
Însă pentru China, rezultatele sunt clare. Beijingul a câștigat o nouă influență în America Latină. Acum are relații solide în guvernele sale municipale, provinciale și naționale, inclusiv aproape 180 de acorduri de înfrățire cu 17 țări din America Latină. Strategia Chinei nu are niciun punct unic de eșec. Ea ocolește sectoarele cu vizibilitate ridicată, cum ar fi porturile, unde este cea mai expusă la opoziție, și se integrează în schimb în nevoile cotidiene ale primarilor, guvernatorilor, agențiilor provinciale și departamentelor guvernamentale centrale discrete.
În modul de conducere chinez, doctrina nu întotdeauna precedă acțiunea. De asemenea, ea poate urma deciziile naționale, legitimând și dezvoltând ceea ce a început ca experiment. Primele două acte de politică chineză referitoare la America Latină, din 2008 și 2016, au considerat securitatea regională ca o paranteză a acordurilor comerciale și a chestiunii Taiwanului. În schimb, documentul cel mai recent, emis în decembrie 2025, a transformat cooperarea în domeniul securității într-o componentă centrală. Acest pas a fost motivat de faptul că contractele și programele chineze orientate spre poliție și securitate în America Latină erau deja în funcțiune.
Pentru că doctrina Chinei a ratificat practica, Statele Unite au rămas în urmă. Până în prezent, acestea rămân concentrate pe protejarea împotriva unui manual chinezesc bazat pe construirea de active mari și vizibile – porturi, rețele 5G, infrastructură spațială – mai degrabă decât pe acorduri chineze cu birourile de achiziții municipale și academiile de poliție.
În cazul în care Statele Unite doresc cu adevărat să limiteze influența chineze în zona lor, trebuie să se adapteze și să identifice modalități prin care acești actori să primească soluții viabile și eficiente pentru provocările lor. În lipsă de astfel de măsuri, China va rămâne partenerul preferat pentru mulți din America Latină.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0