Se creează un element
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiZelenski: Critici dure după Trump anunță exportul de motorină Rus
ad.style.display = ‘block’;
Linia de cod ad.style.position este atribuită cu valoarea ‘absolute’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3901123″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/china-este-noul-opec-cum-a-reusit-beijingul-sa-devina-marea-putere-p
Abilitatea Chinei de a reduce și de a crește importurile de petrol fără să sufere consecințe economice grave îi permite celui mai mare importator de petrol din lume să modifice prețurile, la fel cum Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații lor au făcut-o controlând jumătate din producția mondială. În timp ce cartelul lor petrolier a slăbit odată cu ieșirea Emiratelor Arabe Unite și cu scăderea capacității de producție a membrilor săi, puterea de piață a Chinei este în continuă creștere, conform unei analize The Economist. După cum a spus un lider din industria petrolieră, „China este noul OPEC”.
Războiul din Iran a generat cea mai mare perturbare a livrărilor în istoria comerțului cu petrol. În ciuda intensității maxime a conflictului, prețurile petrolului nu au atins niciodată pragul de 150 de dolari pe baril, contrar estimărilor multor analiști la începutul hostilității.
După ce atacurile iraniene au făcut imposibilă traversarea Strâmtorii Ormuz, blocând 14 milioane de barili de petrol pe zi în Golful Persic, monarhi petrolieri din Abu Dhabi și Riad au canalizat 5 milioane de barili zilnic prin oleoducte care evită strâmtoarea.
Washingtonul și Tokyo au extras zilnic 2 milioane de barili din stocurile de urgență, iar măsurile de raționalizare adoptate de țările mai sărace au redus o parte din cerere.
Totuși, chiar dacă anumite decizii esențiale nu ar fi fost luate în mod discret în altă capitală, Beijing, catastrofa ar fi avut loc. În intervalul dintre februarie și iunie, China a redus importurile de țiței la jumătate ( 5,5 milioane de barili pe zi ), suficient pentru a diminua prețul barilului Brent cu 30 de dolari.
În contrast cu condițiile din perioada pandemiei COVID-19, când cererea mondială de petrol a scăzut cu 9 milioane de barili pe zi și economia globală a intrat în recesiune, PIB-ul Chinei nu a suferit niciun impact.
În contrast cu OPEC+, unde deciziile se stabilesc prin acordul a 21 de state membre, autoritățile din Beijing pot interveni unilaterale sub îndrumarea unui singur lider: Xi Jinping. Foto: Profimedia Images. Cele trei pârghii principale prin care China manipulează piața petrolului
În ultimele patru decenii, OPEC a încercat să mențină prețurile la niveluri înalte prin impunerea unor cote de producție. Importatorii nu pot păstra prețurile scăzute prin raționalizarea cererii, pentru că cumpărătorii sunt mult mai dispersați decât vânzătorii și cererea de energie pe piața internă este determinată de deciziile luate de numeroși actori.
China reprezintă singura excepție. În contrast cu OPEC+, unde fiecare dintre cele 21 state membre trebuie să dea acordul, autoritățile din Beijing pot interveni în mod unilateral, sub îndrumarea unui singur lider: Xi Jinping.
China manipulează piața petrolului folosind trei pârghii principale. Prima dintre ele este reprezentată de stocurile naționale de petrol. În cele 12 luni dinainte de începutul anului 2026, China și-a mărit stocurile de petrol cu 200 de milioane de barili, în plus față de miliardul de barili pe care îl avea deja.
Odată ce ultimele livrări au fost făcute la finalul lunii aprilie, China a început să scoată petrol din rezervele sale vaste. Până în luna iulie, acestea au scăzut cu 70 de milioane de barili, fără a pune la socoteală rezervele subterane și cele insulare, potrivit firmei de analiză a datelor Vortexa.
În ansamblu, în intervalul de trei luni, China a preluat în jur de 150 de milioane de barili din rezervele strategice și din stocurile comerciale, echivalentul a 1,5 milioane de barili pe zi.
Beijingul ar putea continua să aplice această strategie pentru următoarele patru luni, înainte ca stocurile de petrol să ajungă atât de scăzute încât autoritățile chineze să aibă motive serioase de îngrijorare.
Exporturile de produse rafinate din China s-au diminuat la aproximativ jumătate.
Al doilea instrument de pe arsenalul strategiilor din Beijing constă în restricțiile impuse exportului petrolului.
În poziția de a doua națiune mondială în ceea ce privește capacitatea de rafinare a petrolului, China reprezintă un furnizor esențial de combustibil pentru țările din Asia. În martie, autoritățile au impus restricții: rafinăriile chineze nu mai pot încheia contracte de export noi și trebuie să rescheade și acordurile deja în vigoare.
În intervalul februarie‑aprilie, exporturile de produse rafinate din China au scăzut cu aproape 50 %, echivalentul a 430.000 de barili pe zi. Din această reducere, 180.000 de barili pe zi de combustibil pentru avioane, caracterizat printr‑o puritate foarte ridicată, au fost excluse, fapt care a determinat o scădere a consumului de țiței în rafinăriile chineze de 1,2‑1,8 milioane de barili pe zi.
Achizițiile realizate de Beijing au crescut prețul mondial al barilului de petrol cu aproximativ 10–20 de dolari, înainte ca conflictul din Iran să înceapă, conform comercianților de petrol. Foto: Profimedia Images
Prin limitarea exportului de combustibil, China poate direcționa o proporție mai mare a producției rafinărilor către piața internă.
Stocurile ample și restricțiile la export nu explică pe deplin scăderea semnificativă a importurilor de petrol ale Chinei. Guvernul din Beijing a activat și o a treia forță de schimbare: diminuarea cererii interne.
În luna iunie, în China, rafinăriile au tratat cu 2,7 milioane de barili de țiței pe zi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent. Producția de petrol a scăzut cu 14%, iar cea de motorină și kerosen a înregistrat o scădere de 21%.
Stocurile de petrol de importanță strategică ale Beijingului au rămas apropie neatinse.
Mulți locuitori din orașul China au optat să se deplaseze la muncă cu metroul, bicicleta sau taxiul (majoritatea dintre acestea fiind electrice) în loc să utilizeze mașina, după ce autoritățile au permis creșterea prețului combustibilului.
Mașinile electrice au fost folosite tot mai des, iar lucrările de infrastructură au fost amânate pentru a economisi motorină. În total, China a ars cu 10% mai puțină benzină și kerosen în primele luni ale războiului din Iran decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor.
În ciuda faptului că PIB-ul Chinei a înregistrat o creștere de 4,3% în al doilea trimestru al anului 2026, cea mai slabă rată observată în ultimele patru ani, motivul principal constă în investițiile reduse și impactul crizei locuințelor, nu în scăderea importurilor de petrol. Rezervele strategice ale Beijingului au rămas practic neschimbate.
În opoziție cu OPEC, care poate reduce producția de petrol pe parcursul multor ani, China nu poate diminua importurile cu 5,5 milioane de barili pe zi pe termen lung.
Războiul din Iran a demonstrat că Beijingul poate, de unul singur, să mențină stabilitatea pieței petrolului pentru mai multe luni de zile. Liderii cartelului petrolier, din ce în ce mai fragmentați, nu pot decât să visele la o abilitate precum cea Chinei de a influența piața globală.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0