China, furioasă dacă Trump vorbește cu Lai Ching-te

Miercuri, Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a făcut publică intenția de a avea o conversație telefonică cu Lai Ching-te, omologul său din Taiwan. Această inițiativă, considerată fără precedent pentru un lider american, are potențialul de a destabiliza relațiile dintre SUA și China, ceea ce ar putea conduce la desfășurarea unor noi manevre militare chineze în jurul insulei Taiwan, potrivit Reuters.

În cursul aceleiași săptămâni, Trump făcea a doua declarație în care își exprima intenția de a purta o conversație telefonică cu Lai, respingând astfel ipotezele inițiale care sugerau că prima lui afirmație în acest sens, făcută după ce s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping în săptămâna precedentă, ar fi reprezentat o gafă verbală izolat.

Potrivit Taiwanului, un dialog între Lai și Trump ar fi binevenit, însă nu există detalii confirmate de la Washington sau Taipei cu privire la momentul posibil al acestei conversații.

Citește șiIranul își menține poziția privind Strâmtoarea Ormuz. Teheranul cere îndeplinirea celor șapte condiții

La o declarație făcută joi, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a avertizat că SUA trebuie să abordeze chestiunea Taiwanului cu maximă atenție și să înceteze să emită mesaje echivoce care ar putea înarma grupurile separatiste care luptă pentru independența Taiwanului, în contextul în care se discută o posibilă conversație între Trump și Lai.

Motivația din spatele unei posibile iritări a capitalei Chinei este următoarea:

China are o poziție fermă în ceea ce privește relațiile cu Taiwan.

Pentru China, chestiunea Taiwanului reprezintă o problemă de maximă importanță și sensibilitate, fiind direct legată de suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei, aspecte care nu ar trebui să fie supuse unor îndoieli sau influențe din partea unor entități străine.

În urma războiului civil chinez, 1949 a marcat momentul în care guvernul Republicii Chineze, învins de forțele comuniste conduse de Mao Zedong, s-a refugiat pe insula Taiwan, unde s-a stabilit. Beijingul priveşte această insulă ca o problemă încă nerezolvată, rămasă în urma confruntării dintre forțele comuniste, care au înființat Republica Populară, și guvernul anterior, cel al Republicii Chineze.

Beijingul consideră că Taiwanul reprezintă o provincie chineză care nu posedă calitatea de țară suverană, iar strategia sa implică potențialul utilizare a forței pentru integrarea acestuia, fiind totodată adeptul unei abordări de „reunificare pașnică”.

Interesele fundamentale ale Chinei sunt profund legate de Taiwan, care este considerat un punct sensibil extrem de important, o linie care nu ar trebui să fie încălcată. Orice încercare de a stabili legături la nivel înalt între reprezentanții străini și Taipei este privită de China ca o imixtiune în treburile sale interne, fiind supusă unor critici vehemente și constante.

Guvernele din China și Taiwan nu își recunosc oficial existența reciprocă. China are o poziție fermă în ceea ce privește titulatura lui Lai, refuzând să îl numească în mod oficial drept „președinte”.

În trecut, China a avut o reacție puternică în fața acțiunilor SUA pe această temă. Acțiunile întreprinse de SUA au generat o ripostă fermă din partea Chinei. În urma unor asemenea decizii luate de SUA,

nu este exclus ca Beijingul să aibă o poziție și mai fermă

în cazul în care SUA ar decide să continue pe această linie. Acest tip de răspuns din partea Chinei poate avea implicații majore asupra relațiilor dintre cele două țări.

În 2022, exerciții militare de amploare au fost desfășurate de China în jurul Taiwanului, ca o consecință directă a prezenței în Taipei a președintei Camerei Reprezentanților din SUA la acea vreme, Nancy Pelosi. Ulterior, au mai avut loc multiple runde de exerciții militare organizate de China, toate fiind o reacție la angajamentele asumate de SUA față de Taiwan.

La sfârșitul lunii decembrie, China a desfășurat exerciții militare de amploare în vecinătatea insulei.

În acea lună, la debutul său, 11 miliarde de dolari reprezentau valoarea celui mai mare pachet de vânzări de arme către Taiwan, care fusese aprobat de administrația Trump.

În acest context, Taipei are o poziție interesantă de susținut.

Înflorirea democratică a Taiwanului se caracterizează printr-un guvern care se opune ferm oricăror aspirații de suveranitate avansate de Beijing.

Insula menționează Republica China drept numele său oficial și subliniază statutul de țară independentă, ceea ce îi permite să intre în legătură cu comunitatea internațională și să-și desemneze în mod suveran conducătorii.

În mai multe ocazii, Lai a sugerat purcarea de negocieri cu China, însă propunerile sale au fost constant respinse. Potrivit Beijingului, Lai este perceput ca fiind un separatist.

Statele Unite ale Americii au o perspectivă clară

În 1979, Statele Unite ale Americii au decis să înceteze relațiile oficiale cu Taipei, acordând prioritate Beijingului. În baza Legii privind relațiile cu Taiwanul, SUA sunt însărcinate să ofere insulei mijloacele necesare pentru apărarea sa. În conformitate cu politica „O singură Chină” promovată de Washington, SUA mențin o poziție oficială de neutralitate în ceea ce privește suveranitatea Taiwanului.

În anul 2022, o completare a fost făcută de către Departamentul de Stat în legătură cu cele Șase Garanții, care se referă la un set de șase angajamente de securitate oferite Taiwanului în timpul administrației Reagan, informații care au fost dezvăluite de Statele Unite în 2020.

În cadrul unor angajamente din 1982, care însă nu au fost niciodată oficial făcute publice, există asigurări că Statele Unite nu au stabilit o perioadă definitivă pentru oprirea livrărilor de armament către Taiwan, nici nu s-au înțeles să consulte Beijingul în avans cu privire la aceste tranzacții și nici nu au agreat să modifice Legea privind relațiile cu Taiwanul, care constituie fundamentul politicii SUA în relația cu această insulă.

În multiple ocazii, China a făcut apel la SUA să oprească livrările de armament către Taiwan.

Populația din Taiwan este extrem de îngrijorată în legătură cu o posibilă discuție între Trump și Xi.

La un mesaj adresat publicului, Lai Ching-te, președintele țării, a afirmat că libertatea Taiwanului nu va fi tranzacționată sau cedată sub nicio formă. În contextul declarației sale de duminică, el a subliniat importanța vânzărilor de arme din partea SUA către această insulă cu guvernare democratică, considerându-le un angajament de securitate fundamentat pe legislația americană.

La o săptămână după întâlnirea bilaterală de două zile dintre liderii Chinei și Statelor Unite, Lai Ching-te a oferit pentru prima dată o reacție directă, în contextul în care Donald Trump a exprimat recent, într-un interviu pentru Fox News, dorința sa de a reduce tensiunile dintre Beijing și Taipei.

Trump a exprimat o opinie clară: nu este în favoarea independenței.
El a precizat că deplasarea a 9.500 de mile pentru a duce un război nu este o soluție pe care o căută.

„Vreau ca ei să se calmeze”

, a adăugat el, subliniind dorința sa de a evita un conflict.
În acest context, el a menționat că nu își dorește ca situația să escaladeze.

Președintele Lai a declarat că populația este extrem de preocupată de recenta conversație referitoare la Taiwan care a avut loc în cadrul întâlnirii dintre Donald Trump și Xi Jinping. În același timp, el și-a exprimat recunoștința față de administrația americană pentru sprijinul constant acordat pentru menținerea păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan, precum și pentru ajutorul oferit Taipeiului.