China a recurs la o modificare strategică în metoda de calcul a emisiilor de carbon, schimbând astfel dinamica îndeplinirii obiectivelor sale climatice, după cum relatează The Times. Inițial, se preconiza că cel mai mare emitent de dioxid de carbon la nivel global va rămâne considerabil sub ținta asumată pentru anul 2025 în cadrul discuțiilor ONU pe tema schimbărilor climatice. Însă, o reevaluare substantială a procedeului de măsurare a emisiilor a avut ca rezultat apropierea oficială a Chinei de realizarea obiectivului stabilit.
Modificarea regulilor are implicații și asupra capacității Chinei de a-și respecta promisiunile globale legate de combaterea schimbărilor climatice până în 2030.
În esență, această ajustare permite liderilor chinezi să declare că au onorat angajamentele asumate în fața comunității internaționale în ceea ce privește obiectivele climatice pentru 2030, chiar în scenariul în care emisiile de gaze cu efect de seră ale națiunii continuă să se ridice.
Anterior, pentru a respecta aceste angajamente, era imperativă scăderea emisiilor.
Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat cu sediul în Helsinki a subliniat că momentul acestei ajustări a fost clar impulsionat de cerința de a diminua decalajul în raport cu obiectivul climatic stabilit pentru anul trecut.
Citește șiMarco Rubio, despre discuțiile lui Witkoff cu Zelenski: A fost pozitiv. Mergem să vedem dacă putem progresa cu Rusia
Lauri Myllyvirta, analistul șef al centrului, consideră că ajustarea contabilă a eliminat aproape jumătate din majorarea emisiilor Chinei din perioada 2020 – anul precedent.
Lauri Myllyvirta a estimat că schimbarea de contabilitate a șters aproximativ jumătate din creșterea emisiilor Chinei între 2020 și anul trecut.
Această scădere a emisiilor este considerabilă, fiind vorba de o reducere de 700-730 milioane de tone de CO₂ în fiecare an, ceea ce reprezintă aproximativ de două ori emisiile anuale ale Marii Britanii.
Emisiile de carbon ale China depășesc o treime din totalul mondial, consecință directă a dimensiunii economice și a accentuată dependență de combustibilii fosili, în special cărbunele, a cărui ardere are efecte poluante considerabile; drept urmare, deciziile strategice ale acestei națiuni sunt esențiale pentru traiectoria viitoare a încălzirii globale. În același timp, China a adoptat o poziție de lider în protejarea mediului, prin exportul la nivel global de elemente componente pentru sisteme de energie eoliană și solară, precum și de vehicule electrice.
În cadrul acordurilor climatice globale încheiate sub egida ONU, marea majoritate a statelor cu economie dezvoltată s-au obligat să își reducă emisiile cu caracter absolut.
China a adoptat o abordare alternativă, concentrându-se pe reducerea „intensității carbonului” în anul precedent, un indicator ce reflectă cantitatea de emisii raportată la unitatea de PIB. Această strategie a permis continuarea creșterii economice paralel cu eforturile de decarbonare.
China a făcut publice recent, într-o manieră discretă, ajustări ale metodei de calculare a intensității carbonului.
Aceste schimbări au fost introduse în scopul de a sprijini atingerea obiectivelor climatice ambițioase ale țării.
Modificările aduse definiției intensității carbonului au fost anunțate de către oficialii chinezi.
China a introdus o nouă metodologie de calcul care include acum emisiile de CO₂ generate de procese industriale cheie, cum ar fi fabricarea de ciment și metale.
O schimbare esențială adusă de această nouă abordare este excluderea utilizării combustibililor fosili pentru scopuri neenergetice.
În practică, acest lucru înseamnă că petrolul, cărbunele și gazul folosiți drept materii prime în industria chimică în expansiune nu mai sunt contabilizați în cadrul noilor calcule.
Se înregistrează o reducere semnificativă a emisiilor, fapt care rezultă în urma unei valori mult mai mici.
China a raportat anterior o creștere de 14% a emisiilor sale între 2020 și anul trecut, potrivit statisticilor oficiale.
Însă, după revizuire, se observă că această creștere a fost de numai 7%.
Se pare că obiectivul Chinei de a diminua intensitatea emisiilor de carbon cu 18% până în anul precedent nu a fost îndeplinit, reducerea reală fiind de numai 12,4%.
O schimbare în metoda de calcul a permis guvernului să raporteze acum o scădere de 17,7% în ceea ce privește intensitatea carbonului.
O declarație îngrijorătoare a fost făcută de Myllyvirta, care a afirmat următoarele:
„Decizia Chinei creează un precedent conform căruia, dacă progresul tău rămâne în urmă, poți pur și simplu să găsești o modalitate de a face cifrele să arate mai bine. Acesta este un precedent potențial foarte dăunător. Pentru mine, aceasta este partea cea mai îngrijorătoare.”
Myllyvirta a exprimat prudență în legătură cu implicațiile acestei decizii.
Acordul de la Paris are la bază un mecanism de presiune reciprocă între națiuni și un sistem de constrângere diplomatică la nivel global, însă nu prevede nicio penalitate oficială în cazul în care o țară, cum ar fi China, își ajustează raportarea în faza finală.
În acest context, revizuirea contabilității de către China într-o etapă avansată nu atrage după sine nicio sancțiune formală, potrivit cadrului ONU pentru Acordul de la Paris.
COMENTARII / 0