China se pregătește de criza energetică globală de ani de zile cu succes

De ani de zile, pregătirile lui Xi Jinping au fost îndreptate către o criză de amploare similară.

China trebuie să-și asigure aprovizionarea cu energie din propriile resurse

, se arată într-un raport citat de The Guardian, declarație făcută în cadrul unei deplasări la unul dintre imensele zăcăminte de petrol ale țării, în 2021.

Citește șiAcademia de Științe din Kiev, lovită de drone rusești. Supraviețuitorii au sărit pe geamurile clădirii în flăcări

Regiunea Orientului Mijlociu este scufundată într-un conflict acut ca urmare a ostilităților dintre SUA și Israel împotriva Iranului, situație care a afectat grav funcționarea strâmtoarei Ormuz, o rută vitală pentru comerțul global, ce se află în practică închisă, în vreme ce instalațiile cheie din domeniul energetic din regiune sunt supuse atacurilor.

Articolul continuă după această întrerupere.

Exporturile de petrol din regiunea Orientului Mijlociu au înregistrat o scădere semnificativă de 61% în ultimele săptămâni, arată datele firmei de consultanță Kpler, specializată în monitorizarea transporturilor maritime. Această reducere a fluxului de petrol a generat îngrijorare în rândul națiunilor asiatice, care, conform prognozelor pentru 2025, urmau să acopere 59% din necesarul de țiței din această regiune și au fost obligate să accelereze eforturile de reducere a consumului de energie.

Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu provocări energetice fără precedent, un alt scenariu se desfășoară în paralel: China, a doua putere economică mondială, pare să se pregătească intens pentru o criză energetică globală și rezultatele acestor eforturi sunt deja vizibile.

Potrivit unui expert, mecanismul energetic al Chinei se caracterizează prin rezerve considerabile, după cum a afirmat Michal Meidan, directorul diviziei de cercetare energetică pentru China la Oxford Institute for Energy Studies, un organism de cercetare autonom.
Aceste rezerve substanțiale includ depozite imense de petrol și gaz natural lichefiat (GNL), precum și o infrastructură internă solidă care integrează multiple surse de energie alternativă, printre care energia eoliană și solară.

China se bazează, în mod obișnuit, pe Orientul Mijlociu pentru aproximativ jumătate din necesarul de țiței importat, însă nu este la fel de vulnerabilă ca alte economii asiatice.
Proporția este considerabilă, însă Meidan a remarcat că „în comparație cu Japonia, India sau Coreea, aceasta este totuși limitată”.
De exemplu, Japonia obține aproximativ 95% din importurile sale de petrol din respectiva regiune.

În ciuda conflictului, Republica Islamică Iran a menținut exporturile de petrol către China, cel mai mare client al său. Potrivit evaluărilor Kpler, volumul importurilor de țiței iranian în China a înregistrat o scădere nesemnificativă, de la 1,57 milioane de barili pe zi în luna februarie la 1,47 milioane de barili pe zi în martie.

În prezent, flota navală chineză, deținută de entitățile guvernamentale, traversează regiunea în lung și în lat. Supertankerul Kai Jing a deviat de la cursul său inițial și a făcut escala pentru a încărca o cantitate de țiței saudit într-un port situat pe coasta Mării Roșii, la începutul acestei luni, după cum a informat publicația Caixin. Nava este așteptată să ajungă în China la începutul lunii aprilie.

În ciuda presiunii exercitate de o posibilă criză externă de aprovizionare, Beijingul a reușit să constituie în secret o rezervă substanțială menită să amortizeze impactul unui eveniment critic major.

Beijingul păstrează în secret volumul rezervelor sale de petrol, ceea ce duce la estimări foarte diferite.
În pofida acestui fapt, este larg recunoscut că posedă o cantitate imensă de petrol, și anume în jur de 1,4 miliarde de barili, după cum relatează Centrul pentru Politica Energetică Globală al Universității Columbia.

De la izbucnirea conflictului, Beijingul a emis directive către rafinăriile de stat pentru a sista livrările de produse petroliere în străinătate.

Simultan, eforturile Chinei de a-și diversifica economia și de a reduce dependența de combustibilii fosili au înregistrat progrese semnificative.
China deține poziția de lider mondial în ceea ce privește vânzările de vehicule electrice și hibride, potrivit datelor oferite de Agenția Internațională pentru Energie.
În perioada recentă, China a cunoscut o expansiune rapidă a surselor sale de energie regenerabilă, fapt care a contribuit la diminuarea ponderii combustibililor fosili în economie.
Potrivit Ember, grup de reflecție specializat în energie, în anul 2024, energia eoliană, solară și hidroelectrică a reprezentat aproximativ 31% din producția de energie electrică a Chinei.

Pe măsură ce această criză se prelungeste în timp, complexitatea și impactul ei negativ se accentuează. Nicio țară nu este ferită de efectele sale.

Meidan subliniază că lansarea unor rezerve de energie nu este o sarcină ușoară.
Mecanismul rezervei strategice de petrol (SPR) al Chinei a fost supus unui singur test până în prezent.

Deși o nouă eliberare, la scară mai mare, din SPR nu poate fi exclusă, aceasta ar necesita probabil o perioadă prelungită de deficit de aprovizionare și o creștere substanțială a prețurilor.

Această evaluare vine de la Meidan, care a oferit această perspectivă.

China este expusă la riscuri din cauza rafineriilor independente care reprezintă principalii importatori de țiței din Iran, însă acestea se reorientează către Rusia.
Impactul va fi resimțit și în sectoarele industrial și chimic, care au nevoie de gaze naturale lichefiate (GNL), unde sunt preconizate creșteri de prețuri și deficite de aprovizionare.

O posibilă criză energetică prelungită a stârnit îngrijorare în capitala Chinei, după cum afirmă Meidan, care a declarat:

„Deși o perioadă de criză de scurtă durată ar putea fi gestionată cu ușurință, scenariul unor perioade de criză mai lungi și a majorărilor de preț aferente este de natură să declanșeze o stare de urgență la Beijing”

.

Țara asiatică are o poziție strategică superioară celei a majorității statelor în ceea ce privește gestionarea consecințelor economice nefaste ale conflictului dintre Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iranului. Xi are o viziune clară în acest sens, însă securitatea energetică a Chinei nu este pe deplin sub controlul său.

În cazul în care perioada de săptămâni se va prelungi la luni și continuarea funcționării dificile a pieței energetice mondiale va persista, reziliența sa va fi supusă unei provocări majore, similar cu restul planetei fără excepție.