Se declară variabila ad și se inițializează cu un element div creat de document.createElement.
ad.id = ‘AdSense’;
Variabila ad are proprietatea className setată la ‘AdSense’.
Citește șiNicolas Maduro și soția sa, acuzați în SUA că au coordonat un sistem de represiune și tortură. Ce susțin procurorii americani
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.top = ‘-1px’;
Se atribuie proprietății ad.style valoarea 1px pentru înălțime.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3881679″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/rusia/chinul-rusiei-pentru-a-construi-racheta-intercontinentala-sarmat-proiectul-pe-care-putin-l-a-anuntat-de-cateva-ori-ca-fiind-gata-3881679″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/rusia”}
Pe 12 mai, Moscova a anunțat că racheta sa balistică intercontinentală de vârf, RS-28 „Sarmat”, va fi pusă în serviciu operațional până la sfârșitul anului. Aceasta fusese deja declarată gata de serviciu operațional o dată — în septembrie 2023. Iar înainte de aceasta, președintele Vladimir Putin afirmase că racheta va fi gata până la sfârșitul anului 2022, scrie The Moscow Times, care citează documente interne care prezintă problemele cu care industria de apărare a Rusiei s-a confruntat în ceea ce privește construirea acestei arme.
După prezentarea oficială din 2018, racheta Sarmat a înregistrat eșecuri consecutive în îndeplinirea termenelor stabilite. Această situație nu a descurajat Kremlinul să se înalțe cu anunțul operaționalizării imediate a rachetei „invincibile”, care poate transporta până la 16 focoase, inclusiv încărcături termonucleare, în contextul invaziei ruse în Ucraina.
Documentele interne obținute, publicate luni de compania Dallas Analytics, dezvăluie ani de conversații în culise, prezentând modul în care producătorii și agențiile rusești de apărare au recurs la diverse scurtături pentru a livra rachetele în limitele termenilor impuși de Kremlin, care par să se focalizeze mai mult pe semnalizarea nucleară decât pe realitatea capacității industriale.
Aceste documente au o valoare semnificativă, întrucât detalii despre programele strategice de armament ale Rusiei sunt de obicei inaccesibile publicului internațional. Această neclaritate servește Moscova atât prin ascunderea punctelor sale vulnerabile, cât și prin generarea de incertitudine privind capacitatea de a lansa o nouă armă nucleară sau convențională, în scopul de a descuraja adversarii.
Documente publicate în octombrie 2022 prezintă activitățile denumite „Tema 001”, menite să ducă componentele rachetelor la Divizia 62 de rachete situată în Uzhur, în regiunea Krasnoiarsk, ca urmare a declarației lui Putin din aprilie 2022, în care se menționa că Sarmat ar fi pus în serviciu de luptă până la sfârșitul acelui an.
Fotografiile satelitare realizate în 2022 și 2023 arată că mai multe silozuri de pe terenul din Uzhur au fost adaptate pentru a susține racheta Sarmat. Șeful Roscosmos a declarat, pe 1 septembrie 2023, că sistemul a intrat în serviciul activ la doar câteva luni după termenul stabilit de Putin, adică sfârșitul anului 2022.
Documentele scurse oferă o perspectivă asupra motivului pentru care termenul respectiv nu a fost respectat. Din cauza lipsei de vagoane, Forțele Strategice de Rachete au putut trimite doar un singur transportator feroviar în loc de cele două solicitate, ceea ce a întârziat expedierea a două dintre primele trei componente C286, despre care se crede că sunt carenaje de încărcătură utilă — conurile frontale care protejează încărcătura utilă a rachetei.
Mai mult, componenta inițială a fost trimisă fără „formular” — un registru tehnic oficial ce verifică starea rachetei, perioada de funcționare și datele ce facilitează monitorizarea acesteia.
Absența acestui document indică că procedurile standard de achiziție nu au fost respectate, probabil într-o încercare fără succes de a îndeplini termenele impuse de Kremlin.
2022 la finalul anului, documentele indică că părțile rachetei au fost trimise înainte ca un preț să fie stabilit. Scrisoarea, adresată lui Vladimir Verteletski, un funcționar al Ministerului Apărării, a fost ulterior folosită în procesul de arestare, sub acuzația că ar fi aprobat activități de cercetare și dezvoltare, în ciuda faptului că acestea erau încă incomplete.
Această problemă nu a fost rezolvată rapid. Corespondența ulterioară din partea Roscosmos, din 2025, sugerează că prețul pentru echipamentul „Tema 002” era încă în curs de negociere și nu fusese încă înregistrat la Serviciul Federal Antimonopol la aproape trei ani după expedierea primelor unități.
Ce motive ar avea Rusia pentru a lăsa componentele unei arme emblematice fără un preț stabilit după trei ani?
Conform declarațiilor experților, transmisă publicației The Moscow Times, Sarmat este conceput în principal ca mijloc de descurajare nucleară strategică, nu ca armă de combatere, iar din acest motiv producția în serie de către Rusia este puțin probabil.
În 2024, pentru publicația The Moscow Times, un ex‑inginer din domeniul apărării ruse a subliniat că noile rachete, de obicei, necesită ani de testare pentru a aduna date suficiente care să justifice producția în serie.
Blythe Crawford, directorul proiectului GRAIL, responsabil pentru lanțul de aprovizionare în domeniul apărării la Tiberius Aerospace, a declarat pentru The Moscow Times că producătorii ruși lansează frecvent noi echipamente, fără să-și mărească capacitatea de producție. El a susținut că agențiile de achiziții se așteptau să observe dacă mesajele belicoase ale Kremlinului despre Sarmat ar determina Occidentul să reducă sprijinul acordat Ucrainei, lăsând astfel producătorii să găsească singuri modalitatea de a respecta termenul limită.
„Este o armă uriașă, dar și extrem de masivă, și îi va costa o avere colosală. Așa că, desigur, nu vor cheltui bani pe ea decât dacă sunt nevoiți cu adevărat”,
El a făcut această declarație
Moscova a întâmpinat dificultăți în a stabili diferența dintre poziția sa nucleară și realitățile practice. În februarie 2023, Rusia a întrerupt participarea la tratatul NEW START, înainte de expirarea acordului în 2026, iar observatorii internaționali au pierdut instrumentele necesare pentru a verifica respectarea protocoalelor de control al armelor nucleare în interiorul țării.
Rachetele testate nu pot rămâne ascunse; fiecare lansare generează urme termice, iar coliziunile lasă cratere, ambele fiind vizibile de la sateliți. În mod obișnuit, piloții primesc avertismente să evite zonele considerate poligoane de testare înainte de a efectua o lansare.
În luna septembrie 2024, experții occidentali au tras concluzii din aceste dovezi, concluzionând că un test al rachetei Sarmat desfășurat la cosmodromul Plesetsk, situat în regiunea Arhanghelsk, a înregistrat un eșec catastrofal.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0