Un oficial militar israelian a declarat, sub condiția anonimatului, marți, că Ali Khamenei fiind înlăturat, puterea reală era deținută de o altă persoană. Această persoană era considerată, în ultimele două săptămâni, drept liderul de facto al regimului iranian. Anterior acestei perioade, același individ era perceput ca fiind cel care lua deciziile importante și exercita influența decisivă.
Potrivit surselor israeliene, Ali Larijani a fost cel care a coordonat ofensiva în regiunea Orientului Mijlociu, dispunând totodată atacuri împotriva statului Israel şi a naţiunilor riverane Golfului Persic, a declarat un oficial israelian.
În fruntea Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani, în vârstă de 68 de ani, și-a reafirmat poziția în nucleul politicii și diplomației nucleare a Iranului, după o perioadă de marginalizare.
Citește șiConcluzia lui Zelenski după prima zi de negocieri la Abu Dhabi: A fost constructivă și destul de importantă
Fiind cunoscut pentru echilibrul său între devotamentul ideologic și abordarea pragmatică, Ali Larijani se bucura de o încredere deosebită din partea Ali Khamenei, liderul suprem, care-i recunoștea astfel o carieră îndelungată și diversă, cuprinzând armata, presa și Parlamentul.
La scurt timp după ce Ali Khamenei a căzut victimă unui atentat efectuat de Israel pe 28 februarie, eveniment care a declanșat Războiul în Orientul Mijlociu, Ali Larijani a devenit cunoscut pentru tonul său belicos în discursurile sale, în care a condamnat vehement Statele Unite și Israelul.
El a declarat, în acest sens, că Republica Islamică va fi pregătită să suporte costuri considerabile pentru protecția sa. În același timp, a adus acuzații grave la adresa lui Donald Trump, susținând că acesta a implicat
”poporul american într-un război injust”
și a reafirmat disponibilitatea Iranului de a face față oricărui scenariu, indiferent de consecințe.
În cercurile apropiate, i se atribuia un anumit statut.
În luna februarie, Ali Vaez de la Centrul de Rezolvarea Conflictelor Internaţionale Crisis Group (ICG) considera că acesta are o influenţă mai semnificativă decât mulţi dintre înaintaşii săi, descriindu-l ca fiind ”un adevărat om de încredere, un strateg abil, care cunoaşte mecanismul sistemului şi preferinţele liderului suprem”
un adevărat om al cercului restrâns, un tactician fin, familiar cu funcţionarea sistemului şi înclinaţiilor liderului suprem
.
În 1957, în orașul irakian Najaf, s-a născut Ali Larijani, fiul unui înalt oficial șiit care a întreținut legături strânse cu ayatollahul Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice.
În perioada conflictului cu Irakul, din 1980 până în 1988, el a luptat ca parte a Gardienilor Revoluţiei, forţa militară ideologică a Republicii Islamice. Ulterior, a obţinut un doctorat în filosofie occidentală de la Universitatea din Teheran. Timp de un deceniu, începând cu 1994, a fost la conducerea instituţiei publice de audiovizual IRIB.
Aici, el se remarcă prin opoziția sa fermă față de reformatori, fiind vehiculate numeroase programe care criticau intelectualii și persoanele apropiate de Mohammad Khatami, președintele țării.
În anul 1996, funcția de reprezentant al lui Ali Khamenei în cadrul Consiliului Suprem al Securităţii Naţionale i-a fost atribuită, după care a preluat rolul de secretar al acestei instituții.
Între anii 2005 și 2007, a jucat rolul de negociator principal în chestiunea nucleară cu reprezentanții din Londra, Paris, Berlin și Moscova, fiind considerat de către partenerii săi occidentali un individ pragmatic.
În anul 2005, a făcut o încercare de a accede la președinția țării, însă a fost detronat de către contracandidatul său, Mahmoud Ahmadinejad, care a avut o puternică susținere populară. Înfrângerea a venit în urma unei competiții electorale acerbe.
În perioada 2008-2020, el a ocupat funcția de președinte al Parlamentului, după care, în alegerile prezidențiale din 2021 și 2024, candidatura sa a fost respinsă de Consiliul Gardienilor.
O discuție avută cu Putin a avut loc.
În anul 2015, Larijani a sprijinit un acord nuclear fără precedent încheiat cu puterile mondiale, însă această înţelegere a încetat să mai existe trei ani mai târziu, odată cu retragerea Statelor Unite din acord de către Donald Trump.
În martie 2025, cu puțin timp înainte de întreruperea bruscă a negocierilor dintre Iran și SUA, urmare a izbucnirii Războiului de 12 Zile inițiat de Israel, acesta din urmă emite o avertizare cu privire la pericolul de a împinge Teheranul în direcția dezvoltării de capabilități nucleare militare.
În urma conflictului cu Israelul din iunie 2025, la conducerea organismului principal de securitate națională a fost numit el, după o perioadă de două decenii de la prima sa președinție, pentru a coordona planurile de apărare și a monitoriza politica nucleară a țării.
Schimbarea de direcție a fost văzută ca o abordare pragmatică în ceea ce privește administrarea securității iraniene. Gestionarea eficientă a problemelor de securitate a fost considerată o prioritate.
În ultima perioadă, Ali Larijani, omul cu barbă căruntă care a fost sancționat de către americani, a devenit o figură din ce în ce mai proeminentă în cadrul activităților diplomatice.
La sfârșitul lunii ianuarie, el a avut onoarea de a fi selectat pentru a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova. Ulterior, în aceeași lună, avea să aibă loc o întâlnire cu liderii din regiunea Golfului Persic, care doresc să diminueze tensiunile cu administrația din Washington.
În repetate rânduri, el a accentuat necesitatea ca discuțiile cu lumea occidentală să se concentreze exclusiv pe chestiuni nucleare și a susținut cu fermitate dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu ca o prerogativă suverană, News.ro relatează.
COMENTARII / 0