O nouă configurare a spațiului a fost implementată în sectorul sudic al Colosseumului, zonă care găzduia în Antichitate „ambulacri” – coridoare exterioare acoperite care facilitau deplasarea spectatorilor. Conform sursei Il Post, această inițiativă a avut drept scop restabilirea nivelului inițial al solului și înlocuirea vechilor „sampietrini” cu travertin, materialul utilizat în construcția originală. De asemenea, a fost recreat în mod simbolic traseul care includea urmele coridoarelor care au dispărut ulterior.
În urma descoperirilor făcute prin săpături, s-a reușit găsirea amprentelor structurilor inițiale, care au servit drept model pentru montarea blocurilor de travertin originare din regiunea Tivoli.
Milioane de euro au fost alocate pentru un proiect de restaurare, care a implicat și investigații arheologice detaliate.
Citește șiAleksandar Vucic demisionează: Serbia pregătește alegeri anticipate
2,2 milioane de euro au fost alocați pentru finanțarea acestui proiect, fonduri care provin din proiectul de construcție a metroului din Roma, precum și din resurse europene și naționale.
Studiile stratigrafice efectuate de arheologi înainte de începerea lucrărilor au reușit să dezvăluie atât pavajul original, cât și urmele unei structuri care a dispărut ulterior.
Aceste investigații au acoperit o perioadă istorică de peste 2.000 de ani, condensată într-un singur strat de aproximativ un metru.
Suprafața nou creată se întinde pe o arie de aproximativ 1.300 de metri pătrați, parte dintr-un total istoric de 3.000 de metri pătrați.
Stefano Boeri, arhitectul responsabil cu proiectul, a caracterizat inițiativa ca o abordare menită să reînvie pentru public conștientizarea precisă a proporțiilor și configurației inițiale ale Colosseumului.
Acest spațiu a fost conceput ca o zonă deschisă pentru vizitatori.
nu e corect rewritten, va rog refaceți
Proiectul, condus de Stefano Boeri, își propune să reînvie pentru public imaginea fidelă a dimensiunilor și formei originale ale Colosseumului.
Zona a fost creată ca un spațiu deschis pentru vizitatori, cu locuri de odihnă integrate în design și marcaje care sugerează structuri dispărute.
De asemenea, au fost realizate numerotări refăcute ale intrărilor, inspirate din cele antice.
Au apărut opinii critice și dezbateri aprinse în legătură cu proiectul de restaurare.
Reacțiile la proiect nu sunt unanim pozitive. Se consideră că utilizarea travertinului alb modifică esența istorică a zonei, iar intervenția este prea contemporană pentru un sit vechi. Există opinii care susțin că restaurarea nu îmbogățește substanțial valoarea istorică și descriu proiectul ca fiind „inutil”, pe când altele îl văd ca o reinterpretare esențială.
Reacții contradictorii a stârnit proiectul de restaurare a Colosseumului,
Andrea Carandini, arheolog, fiind unul dintre susținătorii acestei inițiative,
care consideră că elementele lipsă sunt vitale pentru descifrarea monumentului.
O discuție mai largă în domeniul patrimoniului cultural a fost declanșată de noul design al Colosseumului,
și anume, care este limita între restaurare și reinterpretare.
În timp ce unii consideră că proiectul reînvie trecutul pentru publicul contemporan,
alții văd în el o modificare prea radicală a unuia dintre cele mai reprezentative monumente ale lumii.
COMENTARII / 0