Comisar UE: Putin, principalul factor al migrației în Europa

Un înalt oficial al Uniunii Europene a afirmat că Vladimir Putin reprezintă „factorul principal” care influențează fluxul migratoriu către Europa, având în vedere impactul său asupra escaladării conflictelor în ultimul deceniu.
Această declarație a fost făcută în contextul pregătirilor blocului european pentru o posibilă creștere a numărului de refugiați, generată de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit sursei Financial Times.

Potrivit unui înalt oficial european, Vladimir Putin este principalul factor care influențează fluxurile migratorii masive.

„Întotdeauna Putin este implicat în aceste mari valuri migratorii. Întotdeauna este vorba de Vladimir Putin”

Citește șiRusia anunță că va „intensifica” atacurile asupra Ucrainei ca răspuns la declarațiile lui Zelenski

,
a declarat Magnus Brunner, comisarul UE pentru migrație.

Președintele rus a oferit sprijin constant omologului său din Siria, Bashar al-Assad, pe durata conflictului intern care a început în 2011.
Criza refugiaților în Europa, care a avut loc între 2015 și 2016, a fost generată de războiul civil din Siria, perioadă în care peste 2 milioane de oameni au cerut protecție pe continent.
Dincolo de ajutorul militar acordat, Putin i-a oferit lui Assad posibilitatea de a se stabili în Rusia la sfârșitul anului 2024, după ce regimul său a fost răsturnat.

Brunner a afirmat că cel de-al doilea flux migratoriu către Europa a fost generat de ucraineni care au căutat refugiu în Uniunea Europeană, având o legătură directă cu persoana lui Vladimir Putin.

Întotdeauna este implicat

a adăugat el, făcând referire la ampla ofensivă lansată de Rusia împotriva Ucrainei în 2022.
De atunci, un număr de aproximativ 4,3 milioane de cetățeni ucraineni au avut acces la protecție temporară în cadrul UE.

Regimul iranian aflat în prezent într-o perioadă de conflict acut a primit sprijin de la Vladimir Putin, potrivit lui Brunner, care a declarat că:

el este, de fapt, principalul factor care determină migrația către Europa

.
Deși criza din Iran nu a fost inițiată de Rusia, Brunner a adăugat că Vladimir Putin a acordat sprijin regimului iranian, afirmând în acest context că

Așadar, el este, de fapt, principalul factor care determină migrația către Europa.

Brunner a precizat că Vladimir Putin a susținut regimul iranian în acest conflict.

În contrast cu perioada anului 2015, când Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, a adoptat o poziție de bun venit față de persoanele refugiate din Siria, în prezent, statele europene sunt preocupate să evite o creștere semnificativă a numărului de refugiați, generată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a escaladat în urma operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva Iranului.

Afirmația lui Brunner a fost că, în prezent, nu există un aflux de persoane din Iran care să se îndrepte către Europa, însă trebuie menținută vigilența, deoarece schimbări în această situație pot interveni în orice moment.

„în acest moment nu observăm niciun flux provenit din Iran… dar, desigur, trebuie să fim vigilenți, deoarece situația se poate schimba de la o zi la alta”

Țările membre ale Uniunii Europene, conduse de Italia și Danemarca, au pledat pentru implementarea unor reglementări mai severe, printre care și restricționarea accesului la frontieră, cu scopul de a controla fluxul de persoane originare din Orientul Mijlociu și de a preveni o potențială criză asemănătoare celei din Siria.

Mette Frederiksen și Giorgia Meloni au adresat o avertizare comună cu privire la riscul reînnoirii fluxurilor masive de refugiați și migranți către Uniunea Europeană, similar fenomenului înregistrat în perioada 2015-2016.
În scrisoarea lor comună, cei doi prim-miniștri, unul din Danemarca și celălalt din Italia, au cerut Comisiei Europene să evalueze posibilele mecanisme care ar putea funcționa drept frână de urgență în situații excepționale de forță majoră, caracterizate prin mișcări migratorii ample și bruște în direcția UE.

În cadrul unei posibile strategii de protecție, Uniunea Europeană ar putea decide să-și închidă granițele dacă securitatea sa este percepută ca fiind amenințată, potrivit declarațiilor unui oficial european. Strategia de închidere a frontierelor a mai fost adoptată și în trecut de către țările membre ale UE, după cum reiese din experiența anterioară, atunci când Rusia și Belarus au fost implicate într-o manevră de a împinge migranții în direcția Polonia, peste granița comună.

Brunner a subliniat că acordă o atenție deosebită cererilor formulate de statele membre, considerându-le extrem de importante.
El a adăugat că este esențial să fie efectuată o analiză aprofundată a acestei probleme.
În ceea ce privește solicitările, Brunner a declarat:

Facem exact ceea ce ne cer statele membre.

Această declarație reflectă angajamentul său de a răspunde nevoilor statelor membre.

Amnesty International și alte organizații pentru drepturile omului au exprimat critici ferme față de deciziile Poloniei de a sista procesarea cererilor de azil la granița cu Belarus în cursul anului trecut. Aceste organizații consideră că măsurile respective sunt incoerente și că nu se aliniază obligațiilor prevăzute de dreptul internațional.

Potrivit lui Brunner, pregătirile actuale ale UE sunt superioare celor de acum 10 ani.
Procedurile de azil accelerate la frontiere și controalele biometrice moderne ale Uniunii Europene, care se introduc treptat, au fost menționate ca exemple.

„Acum putem vedea cine intră în Uniunea Europeană, când și pe unde”

, a declarat Brunner.

40 de milioane de persoane din afara Uniunii Europene s-au înscris pentru a intra în UE de la implementarea sistemului de intrare și ieșire, în luna octombrie.
Dintre acestea, 19.000 de solicitanți au fost respinși, printre care 500 de persoane considerate o amenințare pentru securitate.

Potrivit spuselor sale, Brunner a menționat că fenomenul migrației și implicațiile sale asupra securității, inclusiv atacurile teroriste, necesită o pregătire adecvată, declarând:

„Suntem conștienți de aspectul migrației… dar și de aspectul securității în ceea ce privește atacurile teroriste; trebuie să fim pregătiți și pentru asta”

.

Provocările actuale din regiunea Orientului Mijlociu pun reforma migrației în cadrul Unii Europene într-o situație dificilă, generând îngrijorare la Bruxelles cu privire la posibilitatea apariției unui nou flux de persoane refugiate.

Temerile legate de o nouă criză a migrației în Europa par să se reînnoiască, având drept posibilă sursă Teheranul.