Pe un câmp din apropiere de orașul Wesseling, în vestul Germaniei, un bărbat care folosea un detector de metale a găsit un tezaur alcătuit din 934 de monede romane de argint. Potrivit Live Science, această comoară – una dintre cele mai vaste de acest tip găsite în țară – ar fi fost îngropată în urmă cu aproape 1.900 de ani, în perioada domniei împăratului Hadrian.
În urma unui raport emis de autoritățile regionale din Renania, s-a confirmat că monedele au fost găsite pe un câmp situat în vecinătatea orașului mic Wesseling, la doar câțiva kilometri sud de Köln. În prezent, colecția este prezentată la Muzeul Regional al Renaniei din Bonn (LVR-Landesmuseum Bonn).
Arheologii susțin că comoara a fost îngropată în perioada regimului Hadrian, care a domnit Imperiul Roman în intervalul 117–138 d.Hr., deoarece cea mai recentă monedă din colecție a fost bătută în anul 124 sau 125 d.Hr.
Citește și„Un adevărat miracol”: Comoara de fier a unui vas antic naufragiat, descoperită pe malul Dunării, ar fi putut înarma sute de războinici
Monedele se întind pe o perioadă ce depășește trei secole. Cel mai vechi exemplu a fost produs în anul 148 î.Hr., în epoca Republicii Romane, în timp ce majoritatea provin din epoca împăraților din dinastia Flaviilor, Vespasian și fiii săi, Titus și Domițian, care au domnit între anii 69 și 96 d.Hr.
„Mi-am dat seama că era ceva mult mai mare în pământ”
Autoritățile au felicitat Oliver Riedl, care a găsit comoara, pentru că a încetat să mai săpat după ce a adus la suprafață 15 monede. În acel moment detectorul său de metale a semnalat că sub pământ se ascundea ceva mult mai semnificativ.
Mi‑am dat seama că era ceva mult mai mare în pământ. Prin urmare, am informat imediat autoritățile
– Riedl a afirmat.
Riedl dispune de permisiunea acordată de guvern pentru utilizarea detectorului de metale și a primit îndrumări din partea autorităților arheologice locale. În Germania, există și indivizi care operează detectoare de metale fără legalitate, iar acțiunile lor pot deteriora valoarea arheologică a artefactelor găsite.
Echipa de cercetători din cadrul autorității regionale a Renania a analizat ulterior situl și a adus la lumină totul comorii, constând din 934 de monede de argint romane. Blocul de sol care conținea monedele a fost scoat în totalitate și a fost supus radiografiilor înainte de deschiderea sa.
Erich Claßen, directorul departamentului de arheologie al autorității regionale din Renania, a precizat că proprietarul inițial pare să fi adunat majoritatea monedelor în jurul anului 100 d.Hr., însă le-ar fi îngropat doar în perioada domniei lui Hadrian.
„Putem doar să speculăm asupra motivelor, dar cel mai probabil cineva a vrut să păstreze acești bani în siguranță. Băncile nu existau la acea vreme”
a declarat el.
Persoana care a ascuns averea nu s-a întors niciodată după ea.
„Este posibil ca proprietarul să fi murit înainte de a putea transmite mai departe informația despre monede”
Claßen a precizat.
Un comor ascuns de aproape 1.900 de ani.
Marjanko Pilekić, numismat și specialist în monede de la Muzeul Istoric German din Berlin, care nu a participat la cercetarea tezaurului, a subliniat că locul unde a fost găsit are o semnificație deosebită.
Tezaurul a fost descoperit în interiorul graniței nordice a Imperiului Roman, delimitată de rețeaua de fortificații numită limes, care în acea zonă urmarește cursul Rinului.
Conform expertului, amplasarea oferă semnale și indică perioada în care monedele au fost ascunse cu intenție.
„În acest caz, putem presupune cu prudență că tezaurul a fost îngropat la puțin timp după baterea celei mai recente monede”
a declarat Pilekić pentru Live Science.
Imperiului Roman și Barbaricum sunt menționate: în afara frontierelor sale, în regiunea numită Barbaricum – termen adoptat de romani pentru zonele ocupate de „barbari” – astfel de comori ar fi putut fi îngropate cu mult timp mai târziu, a precizat specialistul.
În afara semnificației sale istorice, imposibil de cuantificat, tezaurul constituia o avere substanțială în secolul al II-lea d.Hr.
În perioada domniei împăratului Hadrian, un legionar roman primea în jur de 300 denarii anual, iar aproximativ jumătate din această sumă era reținută pentru hrană și echipament, conform arheologului Rahel Otte, care a coordonat săpăturile.
Prin urmare, un legionar „ar fi trebuit să economisească toți banii care îi rămâneau disponibili timp de aproximativ șase ani pentru a strânge suma reprezentată de tezaurul de la Wesseling”, a explicat aceasta.
Nu se cunoaște identitatea celui care a îngropat 934 de monede. Unul dintre scenariile propuse de cercetătorii arheologi sugerează că această comoră ar fi putut fi a unei persoane care trăia pe una dintre terenurile romane din zonă.
COMENTARII / 0