Conflictul din Iran se transformă în război economic global

Conflictul din Iran are repercusiuni economice globale, determinând guvernele să introducă măsuri de urgență pentru energie și consum, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, 20%...

Conflictul din Iran are repercusiuni economice globale, determinând guvernele să introducă măsuri de urgență pentru energie și consum, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, 20% din petrolul și alte produse energetice ale lumii trecând prin această rută vitală, potrivit unei analize Axios.

Țări din Asia de Sud introduc măsuri de urgență precum raționalizarea energiei, închiderea universităților, reducerea săptămânii de lucru și chiar modificarea modului în care funcționează crematoriile, pentru a face față efectelor războiului din Iran. Bangladesh a închis universitățile publice și private, în timp ce Coreea de Sud a plafonat prețurile la gaze pentru prima dată în aproape trei decenii.

Războiul duce la creșterea prețurilor la gaze pentru americani și creează probleme politice interne pentru președintele Donald Trump, dar generează și o criză mai profundă în alte părți ale lumii, pe care guvernele și companiile încearcă să o gestioneze. Economia globală a cunoscut un deceniu turbulent, cu o pandemie, invazia Rusiei în Ucraina și inflația rezultată.

Citește șiNicușor Dan publică o fotografie cu Donald Trump, de la New York: „O onoare să mă întâlnesc cu președintele SUA”. Ce i-a transmis

Legile cererii și ofertei explică situația: când oferta scade brusc și cererea nu se schimbă, prețurile cresc și apar penurii. Guvernele încearcă să gestioneze atât oferta, folosind rezervele de petrol sau limitând exporturile, cât și cererea prin controlul prețurilor și restricții privind programul de lucru.

„Când SUA strănută, omenirea face gripă”

, se arată în analiza Axios.

Perturbarea nu privește doar petrolul, ci și alte produse esențiale care trec prin strâmtoare, inclusiv motorina, combustibilul pentru avioane și gazul petrolier lichefiat. Potrivit datelor, peste 80% din petrolul și produsele petroliere care au trecut prin strâmtoare în 2024 au mers către Asia.

  • 12 milioane de barili pe zi este reducerea ofertei de țiței estimată până la sfârșitul acestei săptămâni, potrivit analiștilor JPMorgan.
  • Singura modalitate prin care piețele pot face față acestui deficit este o „reducere comparabilă a consumului” .

Țări precum Thailanda încurajează munca de acasă, în timp ce unele administrații locale din Filipine au cerut funcționarilor să lucreze patru zile pe săptămână. Pakistanul a închis școlile, a introdus o săptămână de lucru de patru zile pentru unele instituții publice și a majorat prețurile la gaze.

India se confruntă deja cu penurii și acumulări speculative de stocuri.

„Cea mai populată țară din lume este plină de relatări despre stocare excesivă, furt și speculă, pe măsură ce cetățenii încearcă să-și asigure rezerve de butelii de gaz petrolier lichefiat tot mai rare”

. Hoteluri din Mumbai se închid, iar orașul Pune a suspendat temporar incinerările pe bază de gaz din cauza restricțiilor privind utilizarea gazului petrolier lichefiat.

Deși impactul este cel mai puternic în Asia, și Europa se confruntă cu perspectiva creșterii prețurilor la gaze. Uniunea Europeană ia în calcul plafonarea prețurilor la gaze și alte măsuri.

„Suntem victimele unui război pe care nu l-am ales”

, a declarat președintele Filipinelor, Ferdinand R. Marcos Jr. .

Japonia a început eliberarea de petrol din rezervele sale naționale, în timp ce China ar putea beneficia pe termen lung de această criză, având rezerve mari de petrol și putând trece la utilizarea cărbunelui pentru o parte din producție. Prețurile ridicate ale petrolului vor favoriza, în același timp, industria energiei regenerabile din China .

COMENTARII / 0