De aproape cinci decenii, salvarea cormoranului, o specie de pasăre acvatică, a fost obiectivul eforturilor europene, însă scenariul s-a schimbat. În prezent, zece state membre ale Uniunii Europene, România fiind una dintre ele, o consideră o amenințare care necesită control, potrivit Politico.
La un moment dat, în anii 1970, aceste păsări marine care se hrănesc cu pește au fost aproape de dispariție din cauza acțiunilor vânătorilor și a efectelor nocive ale pesticidelor. UE a intervenit însă prompt, instituind una dintre primele legi de protecție a mediului, care a reușit să le salveze.
Înregistrările demonstrează că numărul de cormorani a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii cinci decenii, ajungând la o cifră cuprinsă între 1,5 și 2 milioane de exemplare în toată Europa, după ce anterior se estima că ar fi aproximativ 50.000 de păsări.
Citește șiRomânia a obținut trei medalii de aur și două de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2026
Un grup de 10 națiuni membre ale Uniunii Europene, printre care și România, susține că aceste păsări au un impact semnificativ asupra resurselor de pește și solicită permisiunea de a deschide sezonul de vânătoare pentru a diminua efectivele acestora. Argumentul invocat este acela că numărul 10 țări UE consideră că păsările consumă o cantitate prea mare de pește.
Pe 7 mai, o solicitare a fost înaintată într-o scrisoare comună comisarului pentru mediu, Jessika Roswall și comisarului pentru pescuit, Costas Kadis, documentul fiind consultat de către Politico.
Într-o mișcare comună, 10 țări membre UE, printre care și România, împreună cu Estonia, Suedia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Croația, Polonia și Cehia, au înaintat o solicitare comună. Miniștrii responsabili cu agricultura și mediul din aceste țări doresc ca cormoranul să fie inclus într-o listă care permite vânătoarea, în conformitate cu Directiva privind păsările din 1979, un act legislativ fundamental al UE în protecția naturii.
În plus, eforturile lor vizează Bruxellesul pentru a institui limite numerice la nivelul întregii Unii Europene pentru populațiile de cormorani și pentru a permite extinderea perioadelor de vânătoare a acestei specii.
Controlul populației de cormorani în cadrul UE ar trebui să aibă aceeași prioritate ca și gestionarea altor specii prădătoare, potrivit Hendrik Johannes Terras, ministrul estonian al Agriculturii. Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre gestionarea speciilor.
UE ar trebui să fie la fel de dispusă să controleze populația de cormorani pe cât este să controleze alte specii de prădători.
În perioada recentă, Uniunea Europeană a decis să atenueze reglementările privind protecția lupilor, iar diverse națiuni au recurs la eliminarea selectivă a nurcilor și a câinilor-raton care invadează teritoriile pentru a asigura protecția speciilor de păsări care își construiesc cuiburile la nivelul solului.
El a afirmat, într-un interviu acordat publicației Politico, că abordarea protecției speciilor ar trebui să fie holistică.
„Dacă suntem pregătiți să limităm numărul prădătorilor mai mici pentru a proteja speciile de păsări, atunci de ce nu am reduce presiunea prădătorilor pentru a proteja peștii? Natura ar trebui privită ca un întreg”
Reprezentanții a zece țări membre ale Uniunii Europene, printre care și România, solicită diminuarea efectivelor de cormorani. Motivația din spatele acestei cereri nu a fost încă dezvăluită în detaliu. Într-o perioadă în care aceste păsări sunt supuse unor presiuni crescânde, se discută despre necesitatea unor măsuri de gestionare a populațiilor lor.
Nu există încă o declarație oficială
care să detalieze planurile exacte ale acestor țări.
La data de 7 mai, într-o scrisoare semnată, miniștrii au adus acuzații grave împotriva cormoranilor, susținând că fiecare exemplar poate consuma până la 0,5 kg de pește zilnic, provocând astfel decimarea populațiilor de pești în apele interioare și epuizarea resurselor din bazinele de acvacultură.
Potrivit specialiștilor, sectorul pescuitului și acvaculturii din Europa înregistrează pierderi anuale de ordinul a 350 de milioane de euro, consecință directă a impactului negativ.
Guvernul a emis o avertizare cu privire la perturbarea gravă a sistemelor ecologice și la repercusiunile asupra stabilității alimentare, solicitând în același timp Comisiei Europene să inițieze revizuiri legislative corespunzătoare.
„modificările legislative necesare”
au fost considerate esențiale de către miniștri, care au subliniat necesitatea unei abordări proactive pentru protecția ecosistemelor și a securității alimentare.
Anterior, Comisia Europeană a făcut față solicitărilor, un reprezentant al acesteia afirmând că reglementările în vigoare permit autorităților naționale să aibă o marjă de manevră suficientă pentru a combate prejudiciile cauzate de aceste păsări. În acest context, guvernele sunt îndemnate să opteze, în primul rând, pentru abordări non-leteale.
În legătură cu o posibilă decizie de a autoriza UE capturarea acestei specii de păsări, un reprezentant al Comisiei Europene a adoptat o poziție rezervată, menționând că respectiva chestiune face în prezent obiectul unor investigații detaliate.
În România, există două specii de cormorani care pot fi întâlnite. Cormoranul negru și cormoranul cenușiu sunt cele două tipuri de păsări care populează teritoriul românesc. Distribuția și frecvența acestor specii variază în funcție de regiune și de anotimp.
Trei varietăți de cormorani cormoranul mare, cormoranul mic și cormoranul moțat sunt prezente în fauna României.
În Delta Dunării, cormoranul mare este o specie de pasăre extrem de frecvent întâlnită. Societatea Ornitologică din România raportează că aproximativ 12.000 până la 20.000 de perechi cuibăresc în România, însă direcția în care se modifică populația la nivel național rămâne nedeterminată.
Recent, România a devenit gazda unor noi colonii de cormorani moțați, primele dovezi certe de cuibărit datând din 2019. Aceste păsări își construiesc cuiburile în regiuni litorale, un exemplu notabil fiind portul din Constanța, care găzduiește o astfel de zonă de cuibărit.
În România, habitatul cormoranului mic se caracterizează printr-o distribuție discontinuă, fiind întâlnit de-a lungul Dunării și în Delta Dunării, precum și în anumite zone izolate din Câmpia de Vest și Transilvania.
În zonele umede autohtonе, acest fenomen poate fi observat, la fel și în cadrul Parcului Natural Văcărești situat în capitala României, București.
COMENTARII / 0