Un avion care ajunge cu ore întârziere la destinație poate aduce pasagerului o despăgubire de până la 600 de euro. O vacanță anulată poate însemna recuperarea banilor, iar o călătorie cu mașina din România până în Grecia nu mai presupune opririle obișnuite pentru verificarea documentelor la granițele interne Schengen. Sunt câteva dintre schimbările care arată cât de diferit călătoresc românii față de perioada de dinaintea aderării la Uniunea Europeană.
România sărbătorește 20 de ani în Uniunea Europeană.
În data de 1 ianuarie 2027, România sărbătorește douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. În acești 20 de ani, posibilitățile de deplasare s-au majorat, au apărut noi legături aeriene, iar cetățenii români au obținut drepturi care îi protejează la achiziția de bilete, la programarea vacanțelor sau în situații de asistență în străinătate. Transformarea se reflectă și în aeroporturi. În 2007, numărul pasagerilor înregistrat în țară era de aproximativ 7,8 milioane. În 2025, traficul aeroportuar a crescut la peste 28,5 milioane, conform datelor oficiale. Această creștere a fost determinată de dezvoltarea pieței transportului aerian, de extinderea rutelor, de investiții și de cererea tot mai intensă pentru călătorii.
Citește șiNouă țări vor construi 18 reactoare nucleare pentru autonomie energetică
Poate cea mai semnificativă schimbare nu constă în volumul de aeronave sau de destinații, ci în faptul că astăzi un român dispune de drepturi bine definite când călătorește. Câteva dintre acestea înseamnă economii de timp la frontieră, altele îl eliberează de costuri sau îi oferă posibilitatea de a solicita rambursare atunci când planurile se deturnează.
Astăzi, românii se bucură de libertate de circulație, însă aceasta nu a apărut peste noapte. Primul pas semnificativ a fost realizat cu cinci ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană. În data de 1 ianuarie 2002, cetățenii români au dispărut de obligația de a solicita viză pentru vizitele de scurtă durată în statele Schengen. Această măsură a fost introdusă prin Regulamentul (CE) nr. 2414/2001, care a modificat normele europene privind vizele.
Românii erau autorizați să călătorească în numeroase state europene fără a solicita prealabil o viză, însă acest avantaj nu confera toate privilegiile cetățenilor UE. În acel moment, România nu era încă membră a Uniunii Europene și nu facea parte din zona Schengen. La frontieră se mențineau încă controale, iar călătorii trebuiau să respecte reglementările de intrare destinate cetățenilor din afara UE.
La 1 ianuarie 2007, România a intrat în Uniunea Europeană, iar cetățenii români au dobândit simultan și cetățenia europeană, pe lângă cea națională. De la acea dată, aceștia au câștigat dreptul de a circula și a sta liber pe teritoriul celorlalte state membre, conform reglementărilor UE. Pentru un călător care dorea să plece în vacanță, unul dintre cele mai accesibile beneficii a fost posibilitatea de a călători cu un buletin de identitate valabil, fără a mai fi nevoie de pașaport. Acest privilegiu este valabil în toate cele 27 state membre ale UE, inclusiv în Irlanda și Cipru, care nu fac parte din spațiul Schengen. Cetățenii români pot utiliza același document de identitate pentru a
Aderarea a adus însă mult mai mult decât simplificarea vacanțelor. Românii au primit și dreptul de a locui temporar în alte țări europene, iar legislația comună a creat cadrul pentru mobilitatea lucrătorilor, studenților și familiilor. Potrivit Directivei 2004/38/CE, un cetățean european poate rămâne până la trei luni într-un alt stat membru fără să fie obligat să se înregistreze ca rezident. Există totuși țări care solicită declararea prezenței pe teritoriul lor. Pentru șederile mai lungi de trei luni se aplică reguli suplimentare, în funcție de situația persoanei. Un angajat, un student, un pensionar sau o persoană care dispune de suficiente resurse și de asigurare medicală poate beneficia de dreptul de ședere dacă îndeplinește condițiile legale.
Astfel, pentru cetățenii români, Europa nu mai constituie exclusiv un punct de destinație pentru vacanță. Ea s-a transformat într-un teritoriu unde se pot desfășura activități de învățământ, de ocupare profesională și de reședință, toate protejate prin normele legislative ale Uniunii Europene.
Deși România a intrat în Uniunea Europeană în 2007, retragerea controalelor sistematice la frontierile interne Schengen s-a realizat mult mai târziu. Data cheie a fost 31 martie 2024, când s-au suspendat verificările persoanelor la frontierile aeriene și maritime Schengen.
Când un călător zboară din București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași către o țară din zona Schengen, diferența devine evidentă la aeroport. În loc de controlul tradițional al documentelor efectuat de Poliția de Frontieră, pasagerii se confruntă doar cu verificări de securitate și de identitate, pe care le pot efectua companiile aeriene în conformitate cu obligațiile și reglementările lor.
Pe 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au dobândit statutul de membri depline ai spațiului Schengen, prin abolirea controalelor sistematice la frontierele terestre interne, o decizie care a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în data de 12 decembrie 2024.
Călătorii români cu autoturism constată că această schimbare este de mare importanță. O familie ce se îndreaptă spre Grecia pentru vacanță poate traversa Bulgaria fără a fi supusă verificărilor obișnuite ale documentelor la frontierele interne Schengen, dacă nu există controale temporare reintroduse legal. Aceeași situație se aplică și pentru călătoriile spre Ungaria și, ulterior, către alte destinații din cadrul Schengen. Înlăturarea acestor formalități poate scurta timpul petrecut la frontieră și facilitează planificarea călătoriilor, în special în perioadele aglomerate.
Totuși, trebuie menționat că intrarea în Schengen nu înseamnă că românii pot pleca în străinătate fără acte. Cartea de identitate sau pașaportul valabil rămân necesare. Autoritățile pot efectua verificări în interiorul statelor, iar controalele la frontierele interne pot fi reintroduse temporar, în condițiile prevăzute de legislația europeană. Regula este valabilă și în cazul călătoriilor cu copiii. Într-o informare publicată la 10 iulie 2026, Poliția de Frontieră Română a reamintit că minorii români trebuie să aibă un document de călătorie valabil, indiferent dacă destinația se află în Schengen sau în afara acestui spațiu, iar certificatul de naștere nu ține loc de document de călătorie. De asemenea, dacă minorul pleacă în străinătate doar cu unul dintre părinți, este necesară, de regulă, declarația autentificată de acord a celuilalt părinte, cu excepțiile prevăzute de lege.
Acum, zona Schengen cuprinde 29 de țări: 25 de state membre ale UE, plus Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Irlanda nu este inclusă în Schengen, iar verificările la granițele interne cu Cipru nu au fost încă abolite.
În 2025, România a consolidat modernizarea documentelor de călătorie prin introducerea la nivel național a CEI. Această carte, cu dimensiunea unui card bancar, respectă standardele europene de securitate și poate înlocui pașaportul în toate statele UE, precum și în Islanda, Norvegia, Elveția, Liechtenstein și alte țări care o recunosc ca document de călătorie.
În noul act de identitate se găsește un cip în care sunt stocate, printre altele, date biometrice precum fotografia facială și amprentele digitale, cu excepțiile prevăzute de lege. Aceste elemente contribuie la sporirea securității documentului, reduc riscul de falsificare și permit verificarea electronică a identității titularului.
O modificare semnificativă pentru familiile în deplasare constă în opțiunea de a primi cartea electronică de identitate și pentru copiii cu vârsta sub 14 ani. În consecință, părinții nu mai trebuie să obțină pașaport pentru copiii
Românii trebuie să fie conștienți că noua carte de identitate simplă, fără cip, nu poate servi ca document de călătorie în străinătate. În plus, începând cu 3 august 2031, vechile buletine, modelul 1997, nu vor mai fi valabile pentru deplasări în Uniunea Europeană și spațiul Schengen, chiar dacă termenul de valabilitate indicat pe ele nu s-a scurs. Implementarea cărții electronice de identitate în România primește sprijin financiar european prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În anul 2007, momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, aeroporturile naționale au gestionat un volum total de 7.812.012 pasageri, conform Planului de acțiune Schengen din 2008, emis de Ministerul Afacerilor Interne. În urmă cu aproape două decenii, aceste cifre s-au înmulțit semnificativ. Conform datelor furnizate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, traficul total al aeroporturilor în 2025 a atins 28.541.230 de pasageri, inclusiv traficul de tranzit direct. Astfel, volumul de 2025 depășește volumul din 2007 cu aproximativ 3,65 ori.
În fundalul acestei creșteri se află mai mulți factori. Dezvoltarea aeroporturilor, investițiile în infrastructură, extinderea rutelor, creșterea cererii pentru călătorii și activitatea companiilor low‑cost au modificat treptat piața transportului aerian. Integrarea în piața unică europeană a aviației a facilitat această transformare, deoarece transportatorii europeni operează sub reguli comune care stimulează concurența și deschid accesul la rute.
Pentru pasageri, rezultatul a fost o ofertă mai mare de zboruri și posibilitatea de a compara prețurile și serviciile mai multor operatori. O imagine a legăturilor aeriene dintre România și restul Europei este oferită și de datele Institutului Național de Statistică pentru anul 2025. Potrivit INS, cea mai importantă destinație internațională după numărul pasagerilor îmbarcați din România pe curse regulate a fost Londra, Luton, cu 1.098.656 de pasageri.
În lista următoare apar Milano‑Bergamo, cu 612.378 de pasageri, München, cu 435.202, Bruxelles, cu 402.502, și aeroportul internațional din Istanbul, cu 384.095 de pasageri. În aceeași ordine au fost, de asemenea, Roma‑Fiumicino, Viena, Paris, Dortmund și Madrid.
După țara de destinație, Italia a atras cei mai mulți pasageri îmbarcați în România pe curse regulate, peste 2,57 milioane în 2025, urmată de Regatul Unit, cu peste 1,82 milioane, și Germania, cu peste 1,64 milioane. Aceste cifre arată importanța legăturilor aeriene dintre România și marile destinații europene.
Creșterea numărului de treceri nu poate fi atribuită exclusiv aderării la UE. Aceasta ilustrează și modificările economice, mișcarea populației, creșterea turismului și investițiile efectuate de-a lungul anilor.
milioane de pasageri beneficiază
Regulamentul asigură drepturile pasagerilor, fără a ține cont de cetățenie, acolo unde zborul se încadrează în sfera sa de aplicare. Aceste norme acoperă toate zborurile ce pornesc de pe aeroporturi din UE, indiferent dacă operatorul este o companie europeană sau una din afara Uniunii. De asemenea, protecția se extinde
Suma pe care o poate solicita pasagerul depinde de distanța călătoriei și de întârzierea cu care ajunge la destinația finală. Pentru zborurile de cel mult 1.500 de kilometri, compensația este de 250 de euro, dacă întârzierea la sosire este de cel puțin trei ore și sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de lege. Pentru zborurile în interiorul UE pe distanțe mai mari de 1.500 de kilometri și pentru celelalte zboruri cu distanțe între 1.500 și 3.500 de kilometri, compensația este de 400 de euro. În cazul celorlalte zboruri de peste 3.500 de kilometri, despăgubirea poate ajunge la 600 de euro.
Pentru zborurile de lungă distanță între Uniunea Europeană și statele din afara acesteia, există o diferență semnificativă. Dacă întârzierea la destinația finală depășește trei ore, dar nu ajunge la patru ore, compensația se reduce la 300 de euro. În cazul întârzierilor de cel puțin patru ore, și numai dacă se respectă condițiile legale, suma poate atinge 600 de euro. Prin urmare, nu toate zborurile care întârzie trei ore garantează automat o despăgubire de 600 de euro.
Compania aeriană poate evita plata compensației dacă poate dovedi că întârzierile sau anulările au rezultat din circumstanțe extraordinare ce nu ar fi putut fi prevenite, chiar și prin aplicarea tuturor măsurilor rezonabile. Printre aceste situații se numără condițiile meteorologice extreme, amenințările de securitate sau deciziile privind gestionarea traficului aerian.
În schimb, majoritatea problemelor tehnice apărute în timpul operațiunilor obișnuite de întreținere și anumite probleme de organizare nu reprezintă automat circumstanțe extraordinare. Compania trebuie să poată demonstra existența circumstanțelor invocate și legătura lor cu perturbarea zborului.
Un zbor anulat nu obligă pasagerul să accepte orice soluție prezentată de operator. Legislația europeană îi garantează posibilitatea de a alege între returnarea biletului, transferul către destinația finală la prima oportunitate disponibilă sau mutarea la o dată ulterioară convenabilă, conform prevederilor regulamentului. În anumite cazuri, pe lângă opțiunile de rambursare sau redirecționare, pasagerul poate beneficia de compensații de 250, 400 sau 600 de euro.
Un element esențial constă în momentul în care operatorul informează despre anulare. În cazul în care pasagerul a primit notificarea cu cel puțin 14 zile înainte de plecare, de obicei nu are dreptul la compensația financiară pentru anulare. Dacă comunicarea a avut loc mai târziu, se ia în calcul atât data notificării, cât și ora de plecare și ora de sosire a zborului alternativ.
Pentru notificările făcute între 14 și 7 zile înainte de plecare, există excepții de la plata compensației atunci când transportatorul oferă o alternativă care respectă anumite limite de timp. Pentru anulările comunicate cu mai puțin de șapte zile înainte de plecare, condițiile referitoare la orele zborului alternativ sunt mai stricte. Și în aceste situații, circumstanțele extraordinare pot înlătura obligația de a plăti compensații, dar nu elimină automat drepturile la rambursare sau redirecționare.
Dreptul la asistență în timpul așteptării este unul mai puțin cunoscut. În funcție de lungimea zborului și de durata întârzierii, compania aeriană este obligată să ofere pasagerilor mese și băuturi răcoritoare proporționale cu timpul de așteptare, precum și să faciliteze posibilitatea de a comunica. În cazul în care plecarea este amânată până a doua zi, transportatorul trebuie să asigure, ori de câte ori este necesar, cazare la hotel și transport între aeroport și hotel.
Responsabilitățile de asistență se separă de cele de compensație monetară. De exemplu, o firmă poate să nu fie obligată să achite despăgubiri din motive extraordinare, însă rămâne responsabilă de furnizarea de ajutor pasagerilor. În cazul în care întârzierea de plecare depășește cinci ore, călătorul are dreptul să solicite rambursarea biletului dacă renunță la călătorie, conform prevederilor regulamentului. Protecția la nivel european se extinde și la cazurile în care pasagerilor li se interzice îmbarcarea, inclusiv din cauză de suprarezervare.
Pasagerul care crede că are dreptul la despăgubiri trebuie să contacteze în primul r
Comisia Europeană informează pe portalul Your Europe despre procedurile puse la dispoziție pasagerilor și despre modalitățile prin care aceștia pot susține drepturile lor. În cazul în care operatorul nu răspunde în două luni sau oferă un răspuns considerat insuficient, pasagerul are posibilitatea de a solicita intervenția autorității naționale competente, conform normelor ce se aplică situației. În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor deține competențe legate de aplicarea Regulamentului (CE) nr. 261/2004.
Există și opțiunea de a apela la mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor sau la instanțe judiciare. Cererea de despăgubire nu trebuie depusă obligatoriu înainte ca pasagerul să părăsească aeroportul, iar compensația nu se realizează automat în cont doar pentru că zborul a întârziat.
Drepturile pasagerilor aerieni au fost modificate în 2026 printr-un nou act legislativ european, dar cele mai importante prevederi nu sunt încă aplicabile. Regulamentul (UE) 2026/2202, adoptat pe 16 septembrie 2026 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 2 octombrie, se va aplica de la 23 octombrie 2027.
O modificare semnificativă se referă la familii care călătoresc cu copii. Regula nouă prevede că persoana care însoțește un copil, sub același contract de zbor, are dreptul gratuit la un loc alăturat. Dacă locurile contigue nu sunt disponibile, compania trebuie să depună eforturi pentru a asigura că cei doi rămân împreună.
Regulamentul prevede și dispoziții referitoare la transportul scaunelor pentru copii. Conform prevederilor, acestea trebuie să poată fi utilizate până la poarta de îmbarcare sau până la ușa aeronavei și să fie returnate la sosire, fără costuri suplimentare, cu excepțiile privind siguranța, securitatea, capacitatea și operațiunile.
Bagajele transportate în cabină se regăsesc sub noile prevederi. Pasagerii pot aduce un obiect personal fără cost suplimentar, atâta timp cât respectă condițiile stabilite de regulament. Pentru bagajele de mână de dimensiuni mai mari, noile norme impun transparență și reguli privind transportul lor în cabină, adaptate la capacitatea aeronavei. În plus, noile dispoziții obligă transportatorii să ofere informații mai clare pasagerilor care ar putea avea dreptul la compensații.
În anumite circumstanțe, datele referitoare la dreptul la compensații și indicațiile privind depunerea cererilor trebuie transmise în format electronic, pe un suport rezistent, în termen de 96 de ore de la finalizarea călătoriei.
Regulamentul prevede, de asemenea, dispoziții pentru corectarea gratuită a erorilor de scriere a numelui pasagerului, dacă cererea este depusă cu cel puțin 48 de ore înainte de plecare, în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, se modifică procedurile de rambursare, redirecționare și soluționare a reclamațiilor, iar nivelurile principale ale despăgubirilor – 250, 400 și 600 de euro – rămân neschimbate.
Toate modificările menționate vor intra în vigoare la data fixată de regulament, și anume 23 octombrie 2027.
15 iunie 2017 a marcat apariția uneia dintre cele mai evidente transformări pentru călătorii europeni. Începând cu acea dată, Uniunea Europeană a scos din joc taxele tradiționale de roaming pentru utilizarea telefonului mobil în timpul deplasărilor între statele membre. Înainte de implementarea acestei măsuri, apelurile, mesajele și, în special, conexiunile mobile la internet din străinătate erau supuse unor costuri suplimentare semnificative.
Sub acoperirea europeană „Roam Like at Home”, utilizatorii pot accesa minutele, SMS-urile și datele mobile în orice altă țară din UE, beneficiind de condiții identice cu cele din abonamentul sau cardul de telefonie mobilă din țara de origine. Pentru călătorii, avantajul este instantaneu: aceștia pot vizualiza hărți, verifica rezervări, căuta restaurante, comunica cu familia sau utiliza aplicații de traducere fără a suporta taxele de roaming obișnuite.
Cu toate acestea, există norme privind utilizarea rezonabilă. În cazul unor abonamente cu internet nelimitat sau extrem de ieftin, furnizorii pot impune plafonițe pentru volumul de date consumat în roaming. Odată ce aceste plafonițe sunt depășite, se pot genera taxe suplimentare, limitate de legislația europeană. Sistemul este conceput pentru călătorii ocazionale, nu pentru utilizarea permanentă a unei cartele în țara în care persoana nu mai rezidă. Regula este valabilă în toate cele 27 state ale UE, precum și în Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Conform Regulamentului (UE) 2022/612, Uniunea Europeană a prelungit durata acestui sistem până la 30 iunie 2032.
Începând cu 1 ianuarie 2026, regimul european „Roam Like at Home” a fost extins și la Republica Moldova și Ucraina, potrivit informațiilor publicate de Comisia Europeană. Acest lucru este relevant inclusiv pentru românii care călătoresc în Republica Moldova. Elveția și Regatul Unit nu sunt incluse automat în sistemul obligatoriu de roaming al UE, astfel că turiștii trebuie să verifice tarifele operatorului înainte de plecare.
În domeniul pachetelor turistice, legislația europeană a introdus protecție suplimentară. Directiva (UE) 2015/2302, în vigoare din 1 iulie 2018, impune norme uniforme pentru călătorii care achiziționează pachete de călătorie. Aceste pachete pot cuprinde transportul și cazarea, precum și alte combinații de servicii turistice, cu condiția să respecte prevederile legale. Această protecție devine esențială în special când o vacanță nu se desfășoară conform promisiunilor.
Turistul care achiziționează un pachet ce cuprinde cazare și transport are dreptul la o livrare corectă a serviciilor prevăzute în contract, iar organizatorul răspunde pentru această execuție, chiar dacă unele servicii sunt furnizate de alte companii. Înainte de semnarea acordului, clientul trebuie să primească informații clare despre serviciile incluse, prețul total, condițiile de plată și regulile de anulare. Dacă hotelul sau alte elemente din pachet nu corespund contractului, organizatorul trebuie să respecte obligațiile legale privind remedierea problemelor, iar turistul poate avea dreptul la reducerea prețului sau la despăgubiri, în funcție de situație.
Conform reglementărilor europene, organizatorii nu pot modifica prețul unei vacanțe în orice moment. O creștere este permisă numai dacă directiva și contractul stipulează acest lucru, referindu‑se la cheltuieli specifice, precum costul combustibilului. Mai mult, modificarea trebuie anunțată cu cel puțin 20 de zile înainte de startul călătoriei. În cazul în care prețul se ridică cu peste 8% din valoarea totală a pachetului, clientul are dreptul să rezilieze acordul fără penalități.
Anularea fără penalități poate fi permisă și atunci când, la destinație sau în apropierea acesteia, se manifestă circumstanțe inevitabile și extraordinare ce perturbează în mod semnificativ desfășurarea vacanței sau transportul către locul de plecare. Când apar condițiile care conferă dreptul la rambursare, organizatorul este obligat să returneze sumele aferente în termenul de 14 zile de la încetarea contractului. În cazul în care organizatorul devine insolvent, legislația europeană stabilește proceduri de protecție pentru fondurile plătite de turiști și, dacă este cazul, pentru repatrierea acestora.
Un detaliu important este că drepturile nu se aplică automat la fiecare rezervare de hotel individuală sau la fiecare bilet de avion achiziționat.
COMENTARII / 0