Creștere fără precedent: Grecii se reîntorc în masă în țară

Fluxul de întoarcere a grecilor care au emigrat în străinătate crește constant din anul 2021, după cum arată un studiu recent publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ale cărui detalii au fost relatate de agenția de presă AFP și de News.ro.
Această tendință are loc după o perioadă de criză economică acută care a afectat Grecia în intervalul 2009–2018.

2023 a marcat o premieră de la izbucnirea crizei, și anume faptul că numărul de greci care au revenit în patria lor, după ce s-au stabilit în străinătate, a depășit, în sfârșit, pe cel al grecilor care au ales să părăsească țara, potrivit OCDE.

În perioada care a cuprins anii 2012 și 2019, numărul anual de emigrări a variat între 46.000 și 56.000 de persoane, fenomenul fiind determinat în mare măsură de creșterea rapidă a ratei șomajului, care a ajuns la 26% în 2012.

Citește șiCum a surprins un satelit polonez cel mai nou portavion nuclear al Chinei: imagini rare din Dalian

În momentul de faţă, un număr superior 800.000 de indivizi originari din Grecia continuă să rezide în diverse ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în special în Statele Unite, Australia, Canada şi în alte state ale Uniunii Europene.

60% dintre repatriate sunt indivizi cu pregătire academică superioară, cu vârste între 20 și 39 de ani, a anunțat cu bucurie guvernul conservator elen, care de mai mulți ani se străduiește să schimbe tendința acestui exod de talente.

„Strategia noastră a dat rezultate”,

a declarat Niki Kerameus, ministra Muncii, în urma prezentării unui raport, vineri.
Măsurile implementate includ:

• digitalizarea serviciilor publice pentru simplificarea procedurilor administrative,
• reducerea impozitelor pe venit cu o perioadă de șapte ani pentru cei care se reîntoarcă din străinătate,
• recunoașterea diplomelor medicale obținute în afara țării.

Factorul economic a fost criteriul principal care a influențat decizia de a reveni în țară.

În ultimii doi ani, doamna respectivă menționează că companii grecești și reprezentanții lor călătoresc împreună, fiind în căutarea unor angajați cu înaltă calificare în metropole importante precum Londra, New York sau Düsseldorf, unde se află o diasporă greacă semnificativă.

„Şi, de doi ani, călătorim chiar împreună cu reprezentanţi ai unor companii greceşti care caută angajaţi cu înaltă calificare în marile oraşe precum Londra , New York sau Düsseldorf unde există o importantă diasporă greacă”, precizează ea.

Factorul decisiv pentru întoarcerea în țară este reprezentat de circumstanțele economice și sociale, după cum afirmă Jean-Christophe Dumont, responsabil cu migrația internațională la OCDE.

„Este o chestiune pe care și-o pune emigrantul: oare situația este mai bună acolo și mă pot stabili în acea țară pentru viitorul copiilor mei?”

, a explicat el într-o declarație pentru AFP.

El consideră că trendul pozitiv din Grecia este evident, menţionând că fenomenul migraţiei inverse, spre deosebire de situaţia din Portugalia, ţară care a cunoscut probleme economice similare, s-a schimbat.

„Politica Greciei merge în direcţia bună şi observăm, de exemplu, că nu mai sunt atât de multe întoarceri în Portugalia”

, afirmă el.

În ciuda anumitor tendințe, fenomenul migrației în masă din Grecia atinge 7%, procentaj care rămâne printre cele mai mari din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit Lisei Andersson, coautoră a studiului.

Nu e o schimbare bruscă

semnalată de aceasta, însă ritmul acestui fenomen se reduce în timp.

15% dintre persoanele care au obținut recent un doctorat în Grecia intenționează să părăsească țara pentru a se stabili în străinătate. În domeniul sănătății, această pondere crește considerabil, atingând 25% în rândul profesioniștilor din acest sector.

Studiul relevă că o parte semnificativă a respondenţilor are rezerve considerabile cu privire la întoarcerea în Grecia. Printre motivele invocate se numără salariile mici, care descurajează peste 15% dintre respondenţi. De asemenea, lipsa unui sistem bazat pe merit, costurile ridicate ale vieţii, insuficienţa fondurilor alocate pentru cercetare şi procesele birocratice complexe sunt menţionate ca factori de descurajare.