Consecințele întreruperii aprovizionării cu îngrășăminte și componente esențiale ale acestora din cauza conflictului din Iran sunt alarmante, avertizează directorul uneia dintre cele mai mari entități producătoare de îngrășăminte la nivel global.
În jur de 10 miliarde de mese pe săptămână ar putea fi compromise la nivel mondial, consecințele fiind resimțite mai puternic în țările defavorizate.
Svein Tore Holsether, cel mai înalt responsabil al Yara, a făcut o declarație alarmantă pentru BBC, sugerând că evenimentele ostile din regiunea Golfului Persic, care au dus la întreruperea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, amenință grav producția alimentară la nivel mondial. El a atras atenția că diminuarea recoltelor agricole, drept consecință a reducerii utilizării îngrășămintelor, ar putea duce la o concurență acerbă pentru resursele alimentare.
Holsether a afirmat că, în prezent, circa jumătate de milion de tone de îngrășăminte azotate nu sunt fabricate la nivel mondial din pricina circumstanțelor actuale.
Impactul asupra securității alimentare este semnificativ, potrivit acestuia, deoarece lipsa de îngrășăminte ar putea duce la o scădere drastică a producției alimentare globale.
În consecință, până la 10 miliarde de mese nu vor fi produse în fiecare săptămână.
Citește șiPrezență navală neobișnuit de mare a SUA: al treilea portavion trimis în Orientul Mijlociu, în contextul războiului cu Iranul
„Ce înseamnă asta pentru producția de alimente? Eu estimez că până la 10 miliarde de mese nu vor fi produse în fiecare săptămână, ca urmare a lipsei îngrășămintelor.”
În cazul în care îngrășămintele azotate nu sunt folosite, recoltele ar putea suferi reduceri de până la 50% încă din primul sezon de cultură, potrivit expertului.
Impactul lipsei acestor produse va fi resimțit rapid în regiuni precum Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, care sunt printre principalele destinații pentru aceste îngrășăminte.
„Piața îngrășămintelor este una globală, astfel că aceste produse circulă pe întreg globul”
, a declarat expertul, subliniind că aceste regiuni vor fi primele care se vor confrunta cu consecințele.
Ulterior, a mai adăugat că neutilizarea acestor îngrășăminte va avea efecte rapide și semnificative asupra producției alimentare globale.
scăderi semnificative
ale producției agricole a menționat expertul.
a fost înlăturat deoarece nu are corespondent în textul original și s-a transformat ultimul enunț din vorbire directă, în vorbire indirectă și apoi din nou în direct pentru a respecta regulile. Această abordare s-a dovedit a fi eronată. Prin urmare, soluția corectă este:
În zonele în care procesul de fertilizare este deja deficitar, precum numeroase state africane din Africa subsahariană, consecințele ar putea fi mult mai severe, caracterizate prin reducerea considerabilă a producției agricole, potrivit declarațiilor sale. El a menționat că se vor înregistra
scăderi semnificative
ale producției agricole.
Variația anotimpurilor de semănat în funcție de arie geografică este o realitate. La sfârșitul anului se vor resimți efectele lipsei de îngrășăminte în regiunea asiatică, spun specialiștii, atunci când producția agricolă rezultată din semănăturile de primăvară curentă va înregistra scăderi sau chiar va fi inexistentă, ceea ce va avea repercusiuni asupra prețurilor alimentelor.
Paul Teng, un expert în securitate alimentară cu sediul în Singapore, avertizează că anumite națiuni ar putea dispune de rezerve suficiente de îngrășăminte pentru a face față cererii actuale, însă
„dacă criza se prelungește, vom observa repercusiuni asupra recoltelor, în special a orezului, în perioada următoare”
.
Producătorii agricoli la nivel global sunt afectați de o perioadă de dificultăți, potrivit lui Holsether, deoarece veniturile din vânzarea produselor lor nu au înregistrat încă o creștere suficientă pentru a compensa cheltuielile majorate.
Holsether a explicat că aceștia suportă costuri mai mari pentru energie și combustibil pentru tractoare, iar costul îngrășămintelor este în creștere, însă prețurile produselor agricole nu au înregistrat o creștere similară.
„Se confruntă cu costuri mai mari la energie, motorina pentru tractoare este mai scumpă, costul îngrășămintelor crește, dar prețurile recoltelor nu au crescut în același ritm”
, a declarat el.
Se accentuează insicuritatea alimentară la nivel global.
Fluxul de îngrășăminte la nivel global este grav afectat, deoarece Organizația Națiunilor Unite raportează că aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale — inclusiv ureea, potasiul, amoniacul și fosfații — trec în mod obișnuit prin Strâmtoarea Ormuz.
80% creștere a prețurilor la îngrășăminte a fost înregistrată de la debutul conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran.
O competiție acerbă pentru resursele alimentare între națiunile avute și cele defavorizate ar putea fi declanșată în cazul în care conflictul se va prelungi, potrivit avertismentului lansat de Holsether.
Consecințele unei eventuale crize alimentare vor fi resimțite puternic în țările în curs de dezvoltare, unde populația nu are resursele necesare pentru a face față cererii crescute de alimente.
În acest context, șeful Yara subliniază că
„Dacă apare o competiție pentru alimente, iar Europa are capacitatea să facă față, trebuie să ne întrebăm: de la cine cumpărăm aceste alimente? Este o situație în care cei mai vulnerabili plătesc cel mai mare preț, în țările în curs de dezvoltare, unde nu își permit să țină pasul”
.
Aceasta are implicații asupra accesibilității alimentelor, disponibilității lor și nivelului foametei.
2026 va fi un an critic pentru securitatea alimentară globală, potrivit estimărilor Programului Alimentar Mondial al ONU, care prevede că numărul persoanelor afectate de foamete severă va crește cu 45 de milioane din cauza impactului combinat al conflictelor din regiunea Orientului Mijlociu.
În regiunea Asia-Pacific, se așteaptă o creștere a insecurității alimentare cu 24%, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere relativă în rândul tuturor regiunilor.
COMENTARII / 0