Se generează un element div prin document.createElement și se atribuie la variabila ad.
ad.id este setat la ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiMai multe țări sunt pregătite să scoată petrol și motorină din rezervele strategice pentru a calma piața carburanților
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
Linia de cod ad.style.top = '-1px'; setează proprietatea top a stilului elementului ad la -1px.
Scriptul modifică înălțimea elementului ad la ‘1px’ prin comanda ad.style.height = '1px';.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3865217″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/cum-a-ajuns-arma-secreta-invincibila-a-uniunii-sovietice-pe-fundul-marii-submarinul-nuclear-care-a-devenit-o-bomba-cu-ceas-3865217″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}
În anul 1989, submarinul nuclear Komsomoleț al Uniunii Sovietice a căzut în Marea Norvegiei. Epava se află încă la adâncimea de 1,7 kilometri, încărcată cu reactorul său nuclear și cu două torpile ce conțin focoase nucleare. Potrivit BBC, restul este descris ca „
o bombă cu ceas
” care ar putea genera o „
contaminare oribilă
” a mediului acvatic și a zonelor de pescuit.
Dmitri Litvinov, activist al Greenpeace, a subliniat pericolul pe care îl reprezintă submarinul sovietic scufundat, în raportul BBC din 1993:
„Komsomoleț este o bombă cu ceas care ticăie pe fundul Mării Norvegiei. Și dacă nu se iau măsuri rapide în această privință, suntem cu toții în pericol.”
Submarinul a scufundat în zona de lângă coasta Norvegiei, după ce la bord a izbucnit un incendiu. Acest eveniment a generat îngrijorare la scară globală. Două torpile, încărcate cu focoase nucleare, se corodau și ar fi putut elibera 4 kilograme de plutoniu în Marea Norvegiei.
Komsomoleț a fost realizat cu ajutorul tehnologiei sovietice de ultimă oră, ceea ce i-a permis să atinge adâncimi la care niciun alt submarin nu reușea să ajungă.
Se introduce o funcție
Submarin se aștepta să fie primul dintr-o nouă clasă de submarine mari de atac, însă nu a fost construit nici o altă navă de acest tip.
Komsomoleț a fost descris ca
„un dezastru tehnic și științific”
.
Komsomoleț a fost proiectat pentru a servi ca arma secretă invincibilă a Uniunii Sovietice, fiind singurul submarin din lume capabil să navigheze și să lanseze rachete nucleare din adâncimea de 1.000 de metri, adâncimea fiind de două ori mai mare decât cea la care pot opera submarinele occidentale. În prezent, Komsomoleț reprezintă un dezastru tehnic și științific.
„Komsomoleț ar fi trebuit să fie arma secretă invincibilă a Uniunii Sovietice, singurul submarin din lume capabil să navig
În momentul în care a izbucnit flacăra pe bordul submarinului, în data de 7 aprilie 1989, echipajul a reușit să ridice nava la suprafață, însă aceasta s-a scufundat din nou după cinci ore. În total, 42 de membri ai echipajului au pierit și 27 au supraviețuit.
Comandantul submarinului, împreună cu încă patru membri ai echipajului, s-au îndreptat către capsulea de evacuare; însă singurul dintre ei a reușit să ajungă la suprafață înainte ca aceasta să se umple de apă.
Când submarinul a impactat fundul mării, o detonare a deteriorat parțial coca sub presiune de titan, provocând inundarea compartimentelor ce conțin torpile nucleare.
O activitate de cercetare realizată de oceanografi ruși a constatat că anumite componente ale coca submarinului
„s-au spart și fărâmițat din cauza expl
„O contaminare oribilă”
în zonele de pescuit
După dezastrului, cercetătorii nu știau cum să procedeze. În 1993, Igor Spassky, specialist rus de la Institutul Rubin, care a conceput submarinul, a declarat că situația nu era catastrofală, însă a recomandat ca submarinul să fie ridicat din apă.
Spassky a declarat în numele Institutului Naval al Statelor Unite că:
„Într-un deceniu, cele două focoase nucleare de pe navă vor fi complet ruginite de o reacție electrochimică ce implică apa sărată, iar plutoniul extrem de toxic va ieși din torpilele avariate în mediul înconjurător”
„Potrivit ecologiștilor, dacă acest lucru se va întâmpla, marinarii care au murit aici nu vor fi singurele victime ale Komsomoleț. Viețile multor alți oameni ar fi puse în pericol, pentru că zonele de pescuit abundente ar suferi o contaminare oribilă”
a declarat Ben Brown în reportajul său din 1993 pentru <
Un alt studiu realizat în aceeași perioadă a arătat că probabilitatea este scăzută ca submarinul să provoace poluare în regiunile de pescuit din Marea Norvegiei.
În ciuda opiniilor discordante, autoritățile au implementat măsuri speciale pentru a reduce riscul de contaminare. În 1995 și 1996, operațiuni la adâncime au închis găurile care se formaseră în coca submarinului și în conductele prin care se lansează torpilele.
Lucrările au fost finalizate acum 30 de ani, însă cercetătorii norvegieni au revelat, în acest interval, că încă persistă scurgeri, iar materialul de etanșare era prevăzut să reziste doar 30 de ani.
Marcarea submarinului,
„o recunoaștere oficială a riscului”
în legătură cu contaminarea cu material radioactiv.
În martie 2026, un raport a evidențiat că torpilele rămân sigilate, însă reactorul se deteriorează și eliberează în mod regulat material radioactiv în mare.
Autoritatea Norvegiană pentru Radiații și Securitate Nucleară (DSA) a confirmat că scurgerea nu se produce în mod continuu, ci apare doar în anumite zone unde apa se infiltrează.
„Emisiile radioactive din reactor au un impact mic asupra mediului marin înconjurător”, a spus Ingar Amundsen, director interimar al Departamentului pentru Siguranță și Securitate Nucleară Internațională din cadrul DSA.
Potrivit lui Hans Kristensen, director al Proiectului de Informații Nucleare al Federației Oamenilor de Știință Americani, situația ar putea evolua, deoarece submarinul continuă să se corodeze, fapt care ar putea influența concentrația radiațiilor.
„Faptul că submarinul a fost deja sigilat este o recunoaștere oficială a riscului” de contaminare cu material radioactiv, care ar putea intra în lanțul trofic prin pești și alte organisme care se hrănesc pe fundul mării, potrivit lui Kristensen.
Deși experții susțin că ar fi necesare investigații mai detaliate, șansele ca acest lucru să se realizeze în viitorul apropiat sunt reduse.
„Adâncimea la care se află submarinul, aproape de 1.700 de metri, face dificilă implementarea oricărei acțiuni de ameliorare și nu știm să existe niciun astfel de plan în acest moment”, a spus Amundsen.
Kristensen afirmă că este necesară o nouă expediție pentru a stabili starea actuală a submarinului.
„Cu o perioadă de înjumătățire de 24.000 de ani, plutoniul din focoasele nucleare va rămâne un potențial pericol pe termen nelimitat, după standardele umane.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0